Lucian Pahonțu se află de mai bine de două decenii la conducerea Serviciului de Protecție și Pază, iar situația veniturilor sale a revenit în atenția publică după trecerea sa în rezervă. Deși nu mai are statut de militar activ, el continuă să ocupe funcția de director al SPP.

Potrivit informațiilor publicate recent de Snoop și preluate în presa română, pensia militară încasată de Pahonțu ar depăși 36.000 de lei pe lună. La această sumă se adaugă venitul aferent funcției de conducere pe care o ocupă în cadrul SPP.

Astfel, veniturile lunare cumulate ar ajunge la aproximativ 9.000 de euro.

Pensia depășește salariul avut în perioada de activitate

Diferența dintre veniturile actuale și cele obținute în perioada în care Pahonțu era militar activ este una importantă.

Ultima declarație de avere disponibilă înainte de trecerea sa în rezervă arată că, în 2023, directorul SPP a primit 353.510 lei pentru activitatea desfășurată în această funcție. La suma respectivă s-au adăugat 22.312 lei reprezentând indemnizații de delegare.

Raportat la venitul anual, câștigul din funcția de director însemna o medie de aproximativ 30.000 de lei pe lună, fără a lua în calcul diferențele dintre lunile respective.

În prezent, pensia militară estimată la peste 36.000 de lei lunar este, prin urmare, mai mare decât venitul lunar pe care îl obținea în perioada în care era încă general activ.

Cum a ajuns Pahonțu să rămână la conducerea SPP după pensionare

Lucian Pahonțu a ajuns director al SPP în decembrie 2005, în timpul mandatului prezidențial al lui Traian Băsescu. De atunci, el a rămas în fruntea instituției.

În noiembrie 2024, Klaus Iohannis a semnat decretul prin care Pahonțu a fost trecut în rezervă, măsura producându-și efectele începând cu 2 noiembrie. Momentul a coincis cu împlinirea vârstei de 60 de ani.

Trecerea în rezervă nu a însemnat însă și plecarea de la conducerea SPP. Pahonțu a continuat să exercite funcția de director al serviciului, poziție cu rang de secretar de stat.

Această situație a readus în discuție problema cumulului dintre pensie și veniturile obținute dintr-o funcție plătită de stat.

Dezbaterea privind cumulul pensiei cu salariul

Situația șefului SPP trebuie privită și în contextul proiectelor legislative privind limitarea cumulului pensiilor speciale cu veniturile salariale din sectorul public.

O variantă analizată de Guvern prevedea reducerea semnificativă a pensiei pentru persoanele care doreau să continue activitatea într-o funcție publică după pensionare. Într-o formă inițială a proiectului au existat și excepții pentru anumite persoane numite în funcții prin intermediul unor proceduri care implicau instituțiile constituționale.

Prevederea a generat controverse și a fost ulterior modificată. Proiectul legislativ a ajuns în Parlament, într-o formă diferită de cea prezentată inițial.

Cazul lui Pahonțu a fost menționat în dezbaterea publică tocmai pentru că el se află într-o situație particulară: este pensionar militar, dar ocupă în continuare funcția de director al unei instituții importante din sistemul de securitate al statului.

O carieră de peste 20 de ani la conducerea SPP

Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază din 2005, ceea ce îl transformă într-unul dintre cei mai longevivi șefi ai unei instituții de securitate din România.

În cei peste 20 de ani petrecuți la conducerea SPP, acesta a lucrat cu mai mulți președinți ai României și cu numeroase guverne.

După schimbarea administrației prezidențiale, situația conducerii serviciilor de informații și de protecție a revenit în atenția publică. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va analiza inclusiv situația conducerilor acestor instituții.

Până în prezent, Pahonțu a rămas însă la conducerea SPP.

Controverse legate de trecutul său

Veniturile șefului SPP au devenit subiect de interes public în același timp cu apariția unor investigații jurnalistice referitoare la activitatea sa din perioada Revoluției din 1989 și a evenimentelor din 1990.

Recorder a publicat o investigație în care sunt formulate acuzații referitoare la participarea lui Pahonțu, pe atunci militar, la acțiunile forțelor de ordine din timpul Revoluției și al evenimentelor din Piața Universității.

Pahonțu a respins acuzațiile. Într-un punct de vedere transmis prin SPP, el a susținut că activitatea sa din acea perioadă a fost verificată de instituțiile abilitate și că nu a desfășurat activități care să poată fi încadrate drept poliție politică.

Șeful SPP a mai afirmat că, în timpul Revoluției, militarii pe care îi conducea nu dispuneau de muniție și că nu au intrat în contact cu revoluționarii, cu excepția momentului în care a avut loc fraternizarea.

Verificările CNSAS, încă un punct de interes

Un alt subiect asociat trecutului lui Lucian Pahonțu îl reprezintă verificările privind o eventuală colaborare cu fosta Securitate.

Potrivit informațiilor prezentate de Snoop, CNSAS nu ar fi emis până în prezent o decizie în cazul său. Verificările ar fi fost demarate în urmă cu mai mulți ani, iar procesul ar fi fost complicat de accesul la anumite documente.

Pahonțu a susținut că verificările instituțiilor abilitate vor putea clarifica aceste aspecte.

În acest context, situația sa rămâne una aparte: conduce în continuare SPP, deși a fost trecut în rezervă și beneficiază de pensie militară.

Cât încasează, de fapt, șeful SPP

Datele publice și informațiile apărute în presa recentă conturează un venit lunar cumulat de aproximativ 9.000 de euro.

Cea mai mare parte a acestei sume ar proveni din pensia militară, estimată la peste 36.000 de lei lunar, în timp ce venitul aferent funcției de director al SPP ar reprezenta aproximativ 2.000 de euro.

Comparată cu situația financiară din perioada în care era general activ, pensia actuală este mai mare decât venitul lunar pe care îl obținea atunci din funcția militară.

Cazul lui Lucian Pahonțu readuce astfel în prim-plan una dintre cele mai controversate teme din administrația publică românească: posibilitatea ca un fost militar pensionat să continue să ocupe o funcție importantă în aparatul de stat și să cumuleze pensia cu veniturile aferente acesteia.