O nouă tentativă de fraudă online îi vizează pe clienții E.ON din România. Escrocii se folosesc de numele și imaginea companiei pentru a trimite e-mailuri care par, la prima vedere, autentice și îi anunță pe destinatari că ar avea o factură restantă.

Mesajele sunt concepute astfel încât să-i determine pe oameni să reacționeze rapid. Destinatarului i se transmite că există o sumă neachitată și i se recomandă să acceseze un link pentru a efectua plata.

Problema apare în momentul accesării acelui link.

Cum funcționează tentativa de phishing

Potrivit avertismentului transmis de E.ON Energie România, mesajele nu aparțin companiei. Ele folosesc elemente vizuale și identitatea E.ON pentru a crea impresia unei comunicări oficiale.

În unele cazuri, chiar și adresa expeditorului poate părea credibilă. Acest lucru nu reprezintă însă o garanție că mesajul este real, deoarece datele afișate pot fi falsificate sau mascate.

Un indiciu important îl reprezintă linkul din mesaj. În loc să ducă utilizatorul către platformele oficiale E.ON, acesta poate redirecționa către un site controlat de atacatori.

Acolo, victimele pot fi determinate să introducă informații personale sau date bancare, pe care infractorii încearcă ulterior să le folosească în scopuri frauduloase.

Campania a fost semnalată și de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC)

De ce mesajele pot părea autentice

Una dintre principalele arme folosite în astfel de fraude este aparența de legitimitate.

Un e-mail care conține sigla companiei, culorile acesteia și un mesaj referitor la o factură poate fi suficient pentru a convinge un utilizator să nu mai verifice cu atenție informațiile.

Escrocii mizează și pe sentimentul de urgență. Menționarea unei presupuse datorii și solicitarea unei plăți rapide îi poate determina pe destinatari să acționeze înainte de a verifica dacă mesajul provine într-adevăr de la furnizor.

Tocmai de aceea, simpla prezență a elementelor de identitate vizuală E.ON nu trebuie considerată o dovadă că e-mailul este autentic.

Ce trebuie verificat înainte de a face o plată

Clienții care primesc un asemenea mesaj ar trebui să evite accesarea linkului și să verifice separat situația facturilor.

Cea mai sigură variantă este accesarea directă a canalelor oficiale E.ON, fără folosirea linkurilor incluse în e-mailul suspect.

De asemenea, este recomandată verificarea atentă a adresei expeditorului și a domeniului către care duce un eventual link. Fișierele atașate provenite din mesaje a căror autenticitate nu poate fi confirmată nu ar trebui deschise.

E.ON recomandă, de asemenea, ștergerea mesajelor suspecte și evitarea furnizării de parole, date bancare sau alte informații confidențiale în urma unor astfel de solicitări.

Ce faci dacă ai accesat deja linkul

Situația trebuie tratată cu seriozitate dacă un utilizator a introdus deja date personale sau informații financiare pe pagina respectivă.

Într-un asemenea caz, este recomandată schimbarea rapidă a parolelor conturilor care ar putea fi afectate. Dacă au fost furnizate date asociate unui card sau unui cont bancar, trebuie contactată banca pentru verificarea situației și, dacă este necesar, blocarea instrumentelor de plată.

Este importantă și monitorizarea tranzacțiilor pentru identificarea eventualelor operațiuni pe care titularul nu le recunoaște. În cazul în care datele au fost utilizate în mod fraudulos, situația poate fi sesizată autorităților competente.

Regula simplă care poate preveni frauda

În cazul unui mesaj care anunță o factură restantă, solicită o plată urgentă sau cere introducerea unor date personale, cel mai sigur este să nu reacționezi imediat.

Închide mesajul, accesează separat platforma oficială E.ON și verifică acolo dacă există într-adevăr o sumă neachitată.

Compania recomandă clienților să nu comunice date bancare, parole sau alte informații confidențiale ca urmare a unor solicitări primite prin e-mail și să verifice orice comunicare suspectă exclusiv prin canalele oficiale.

În astfel de situații, câteva secunde în plus pentru verificarea sursei mesajului pot face diferența dintre o simplă tentativă de fraudă și compromiterea datelor personale sau financiare.