România tocmai a mai pierdut 770 de milioane de euro din PNRR. Nu pentru că nu ar fi avut nevoie de bani. Nu pentru că Uniunea Europeană ar fi închis robinetul. Nu pentru că nu ar fi existat proiecte în care acești bani să poată fi investiți.

Banii s-au pierdut pentru că politicienii români nu au fost în stare să se înțeleagă asupra unei legi.

Iar printre principalii responsabili politici se află PSD și PNL, două partide care au condus România ani la rând și care au avut permanent acces la pârghiile puterii. În loc să găsească o soluție, liderii lor au preferat negocierile interminabile, acuzațiile reciproce și calculele politice.

Rezultatul? 770 de milioane de euro pierdute.

Și, ca de fiecare dată, factura nu este plătită de cei care s-au certat în birourile puterii. Este plătită de România.

PSD și PNL au avut puterea. Au avut și responsabilitatea

Este greu de acceptat explicația potrivit căreia banii s-au pierdut pur și simplu, ca și cum România ar fi fost victima unei fatalități.

Nu. A existat un jalon PNRR care trebuia îndeplinit. Reforma salarizării era legată de această finanțare, iar termenul pentru adoptarea legislației a fost cunoscut. În ciuda negocierilor purtate cu PSD, PNL, USR și UDMR, partidele nu au ajuns la un acord.

Președintele Nicușor Dan a anunțat explicit că partidele și-au asumat împreună pierderea celor 770 de milioane de euro.

Așadar, PSD și PNL nu pot pretinde că nu au nicio legătură cu acest eșec.

Pot să-și împartă declarațiile. Pot să arate cu degetul către adversari. Pot să spună că ceilalți au negociat prost, că proiectul nu era bun sau că nu puteau accepta anumite prevederi.

Dar un lucru rămâne: România a pierdut 770 de milioane de euro.

770 de milioane de euro nu sunt o cifră într-un comunicat

Poate că pentru un politician obișnuit cu miliardele din buget, 770 de milioane de euro sună precum o cifră într-un tabel.

Pentru România reală, însă, este o sumă uriașă.

Este atât de mare încât Asociația „Moldova vrea Autostradă” a comparat-o cu valoarea întregului tronson Iași-Nord al Autostrăzii A8. Cu alte cuvinte, banii pierduți reprezintă o sumă de ordinul de mărime al unui proiect major de infrastructură de care Moldova are nevoie. 

Aici este adevărata dimensiune a scandalului.

În timp ce Moldova așteaptă de ani de zile autostrăzi, drumuri moderne și conectarea la restul țării, România pierde sute de milioane de euro dintr-un program european creat tocmai pentru investiții și reforme.

Și apoi politicienii ne vor explica, probabil, că „nu sunt bani”.

Ba sunt.

Doar că România ajunge să-i piardă.

PSD și PNL trebuie să explice românilor de ce

Este momentul ca PSD și PNL să renunțe la reflexul de a transforma orice eșec într-un meci de ping-pong politic.

Românii nu sunt interesați cine a ridicat primul tonul la negocieri.

Nu sunt interesați cine a redactat mai prost un proiect.

Nu sunt interesați cine a dat vina pe cine la televizor.

Românii vor să știe un singur lucru:

Cum a fost posibil să pierdem 770 de milioane de euro?

Și, mai ales, cine își asumă politic această pierdere?

Pentru că responsabilitatea nu poate fi doar o formulă frumoasă într-o declarație prezidențială. Responsabilitatea înseamnă să accepți că atunci când deții puterea și negocierile tale eșuează, există și consecințe.

PSD și PNL au fost și sunt partide centrale în arhitectura puterii din România. Nu pot pretinde că privesc acest dezastru de pe margine.

Moldova are motive să fie furioasă

Pentru Moldova, această pierdere are o încărcătură suplimentară.

Regiunea așteaptă A8, un proiect esențial pentru conectarea Moldovei cu Transilvania și cu restul Europei. Costurile sunt uriașe, lucrările sunt complicate, iar fiecare sursă de finanțare contează.

În acest context, mesajul „Moldova vrea Autostradă” este cât se poate de greu de ignorat: nu mai poate fi spus la nesfârșit că România nu are bani.

România are acces la fonduri europene.

Problema este dacă este capabilă să le folosească.

Iar pierderea celor 770 de milioane de euro arată că problema nu este întotdeauna lipsa banilor, ci și lipsa capacității politice de a lua decizii la timp.

Politicienii pierd negocieri. România pierde bani

Aceasta este, de fapt, imaginea care ar trebui să rămână după acest episod.

La masa negocierilor, partidele își apără interesele.

În spatele acelei mese, însă, există o țară întreagă.

Există oameni care așteaptă spitale mai bune.

Există localități care așteaptă drumuri.

Există antreprenori care așteaptă infrastructură.

Există regiuni întregi care așteaptă autostrăzi.

Și există contribuabili care vor trebui, într-un fel sau altul, să suporte consecințele deciziilor politice.

Pentru PSD și PNL, 770 de milioane de euro nu ar trebui să fie doar o temă de comunicare politică. Ar trebui să fie o pată serioasă pe bilanțul guvernării.

Pentru că nu vorbim despre 770 de lei.

Nu vorbim despre o economie făcută într-un minister.

Vorbim despre 770 de milioane de euro pe care România nu îi mai primește din PNRR. 

Ajunge cu „nu sunt bani”

Poate că acesta ar trebui să fie mesajul cel mai important.

De fiecare dată când un proiect de infrastructură este amânat, când o investiție este împinsă pentru anul următor sau când Moldova întreabă când va avea, în sfârșit, autostradă, răspunsul nu mai poate fi simplu: „Nu sunt bani”.

Pentru că România tocmai a pierdut 770 de milioane de euro.

Iar acești bani nu s-au evaporat din cauza unei catastrofe naturale.

S-au pierdut în urma unui eșec politic.

PSD și PNL pot continua să se acuze reciproc. Pot continua să explice cine a negociat mai prost și cine a refuzat ce.

Dar pentru omul care așteaptă A8, pentru antreprenorul care pierde ore pe drumurile Moldovei și pentru contribuabilul român, explicația este mult mai simplă:

politicienii s-au certat, România a pierdut.

Iar 770 de milioane de euro este prețul acestei neputințe.