Noua variantă a Legii salarizării bugetarilor generează tensiuni tot mai mari între Guvern și organizațiile sindicale din mai multe sectoare publice. Reprezentanții angajaților din învățământ, administrație, asistență socială și Justiție contestă proiectul aflat în discuție și solicită modificări înainte ca acesta să ajungă la vot.

Miza este cu atât mai importantă cu cât reforma salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, iar neadoptarea la timp a măsurilor poate pune în pericol o finanțare de aproximativ 770 de milioane de euro. Termenul indicat pentru finalizarea procedurilor este 31 august.

Sindicatele din Educație resping actuala formă a proiectului

Cele trei mari organizații sindicale reprezentative pentru învățământ – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” – au transmis că nu sunt de acord cu forma actuală a legii.

Una dintre principalele nemulțumiri vizează modul în care a fost construită grila pentru familia ocupațională „Învățământ”. Sindicaliștii susțin că propunerile formulate în timpul negocierilor nu au fost preluate în forma transmisă partidelor.

O altă problemă reclamată este indemnizația de senioritate considerată insuficientă pentru angajații din sistemul educațional.

În proiect este prevăzută o valoare de referință de 4.000 de lei, iar coeficienții utilizați în noua grilă sunt cuprinși între 1 și 8. Potrivit comparațiilor dintre versiunile proiectului, unele valori salariale teoretice au fost reduse față de forma analizată în luna iulie. De exemplu, pentru un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime, valoarea indicată în grilă ar fi scăzut de la 16.400 la 16.000 de lei. 

Administrația și asistența socială anunță că pot trece la proteste

Și Federația Columna-SCOR se opune proiectului. Organizația, care reprezintă angajați din administrația publică și asistența socială, susține că amendamentele propuse de sindicate nu au fost reflectate în documentul final.

În centrul criticilor se află reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. Sindicaliștii reclamă, de asemenea, faptul că grila nu ar respecta ierarhizarea posturilor rezultată în urma evaluărilor realizate cu sprijinul Băncii Mondiale.

Sunt contestate și modificările privind sporurile pentru angajații care lucrează în ture, în zilele de repaus săptămânal sau în timpul sărbătorilor legale.

Sindicatul atrage atenția și asupra unor categorii din domeniul asistenței sociale care nu s-ar regăsi corespunzător în anexele proiectului. În opinia reprezentanților organizației, acest lucru poate duce la pierderea unor drepturi salariale acordate pentru condițiile de muncă.

O situație invocată este cea a părintelui social, îngrijitorului la domiciliu și asistentului personal, pentru care este indicat un coeficient de 1,02. La o valoare de referință de 4.000 de lei, rezultatul ar fi un salariu teoretic brut de 4.080 de lei, sub nivelul salariului minim brut de 4.325 de lei. Diferența ar trebui completată până la atingerea nivelului minim legal.

Federația avertizează că, în lipsa unor modificări, ar putea recurge la forme de protest prevăzute de legislație.

Grefierii critică și ei proiectul

Reacții extrem de dure vin și din partea Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial.

Organizația le solicită parlamentarilor să nu susțină actuala variantă a legii și consideră că proiectul face parte dintr-un pachet de măsuri care ar afecta puterea de cumpărare.

Sindicaliștii susțin că impactul eventualelor modificări nu s-ar limita la angajații din sectorul public. În opinia lor, efectele economice s-ar răsfrânge și asupra familiilor acestora, inclusiv prin eventuale taxe și impozite suplimentare.

Și în cazul personalului auxiliar din Justiție apar diferențe între variantele succesive ale grilei. Pentru anumite funcții de grefier, valoarea salarială teoretică indicată în proiect ar fi coborât de la 16.400 la 16.000 de lei.

Guvernul: salariile aflate acum în plată nu ar urma să fie diminuate

De cealaltă parte, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că noua construcție legislativă nu presupune reducerea veniturilor actuale ale angajaților.

Potrivit ministrului, valoarea de 4.000 de lei a fost stabilită la solicitarea Ministerului Finanțelor, în contextul necesității de a menține sub control impactul bugetar. El a precizat că valoarea de referință ar putea fi majorată ulterior la 4.100 de lei, în cazul în care evoluția situației financiare a statului va permite acest lucru.

Sindicatele nu consideră însă suficientă această perspectivă și cer ca drepturile salariale să fie stabilite clar prin lege, nu condiționate de o eventuală îmbunătățire a situației bugetare.

Analizele comparative ale proiectului indică faptul că aproximativ 95,6% dintre valorile salariale teoretice analizate sunt mai mici în forma actuală decât în versiunea discutată în luna iulie.

Presiune sindicală înaintea termenului PNRR

Conflictul apare într-un moment complicat pentru Guvern. Reforma salarizării trebuie finalizată în contextul angajamentelor asumate prin PNRR, însă proiectul întâmpină opoziție atât din partea sindicatelor, cât și dificultăți în plan politic.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că șansele ca proiectul să fie adoptat în forma actuală sunt în scădere, în condițiile în care forma finală ar trebui să beneficieze de susținerea partidelor implicate în negocieri.

În timp ce Guvernul încearcă să găsească o variantă compatibilă cu limitele bugetare și cu angajamentele europene, sindicatele cer rediscutarea grilelor și a drepturilor salariale.

În cazul în care negocierile nu duc la modificarea proiectului, mai multe organizații sindicale transmit că sunt pregătite să intensifice presiunea și să recurgă la proteste.