Guvernul care s-a prezentat românilor drept campionul reformei, al disciplinei și al „curățeniei” în administrație primește o lovitură politică greu de ignorat. Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului și una dintre figurile apropiate de tabăra lui Ilie Bolojan, este urmărită penal de DNA într-un dosar care vizează presupuse intervenții pentru exercitarea influenței asupra conducerii autorității sanitar-veterinare.

Trăilă a fost audiată marți, 25 august, la DNA Iași, iar procurorii au anunțat ulterior că au început urmărirea penală față de aceasta pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii unor bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Dincolo de statutul procesual al Cristinei Trăilă, care trebuie respectat și care nu echivalează cu o condamnare, cazul ridică o problemă politică majoră pentru Ilie Bolojan: ce fel de oameni au ajuns să ocupe poziții-cheie în Guvernul care le cere românilor sacrificii, taxe mai mari și austeritate în numele „reformei”?

Omul de încredere al lui Bolojan ajunge la DNA

Cristina Trăilă nu este un funcționar oarecare. Este o persoană aflată într-o poziție importantă în aparatul guvernamental, iar numele său este strâns legat de zona politică liberală.

În dosarul instrumentat de DNA, procurorii susțin că aceasta ar fi sprijinit demersurile lui Mihai Barbu pentru exercitarea influenței asupra președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, în scopul schimbării directorului DSVSA Vaslui și înlocuirii acestuia cu o persoană agreată de omul de afaceri Fănel Bogos.

Este o acuzație extrem de serioasă, tocmai pentru că nu privește un episod izolat de administrație locală, ci presupuse intervenții care ajung până în zona instituțiilor centrale.

Iar aici apare inevitabil întrebarea politică: cât de departe ajunge responsabilitatea unui guvern atunci când unul dintre oamenii săi aflați într-o funcție de rang înalt ajunge să fie urmărit penal într-un asemenea dosar?

Bolojan cere sacrificii românilor. Dar ce se întâmplă în propria echipă?

Discursul Guvernului Bolojan s-a bazat masiv pe ideea că România trebuie „reparată”, că aparatul de stat trebuie eficientizat și că privilegiile trebuie eliminate.

Românilor li se explică de luni întregi că nu mai sunt bani, că trebuie reduse cheltuielile și că statul trebuie să devină mai sever cu propriile instituții și cu cetățenii.

Dar exact în mijlocul acestui discurs despre disciplină și responsabilitate apare un scandal care lovește direct în cercul guvernamental.

Nu este vorba doar despre Cristina Trăilă. Este vorba despre credibilitatea întregului sistem politic care a ridicat-o într-o poziție de putere.

Pentru un guvern care își construiește imaginea pe integritate și eficiență, o asemenea situație nu poate fi tratată drept o simplă problemă personală a unui funcționar.

„Reforma statului” nu poate începe cu două măsuri pentru cetățeni și alta pentru oamenii puterii

Există o contradicție pe care Guvernul nu o mai poate ocoli.

Pe de o parte, românilor li se spune că trebuie să accepte austeritatea, că statul trebuie curățat de sinecuri și că administrația trebuie să funcționeze după reguli stricte.

Pe de altă parte, unul dintre oficialii aflați în structura de conducere a Guvernului este urmărit penal de DNA într-un dosar în care procurorii investighează tocmai presupuse mecanisme de influență și intervenție.

Dacă pentru cetățean regula este „plătește și taci”, pentru oamenii puterii trebuie să fie „răspunde și explică”.

Iar explicațiile nu pot fi amânate până când ancheta penală se va termina.

Numele lui Bolojan apare în dosar. Asta nu înseamnă vinovăție, dar înseamnă o problemă politică

Un element care amplifică scandalul este faptul că numele lui Ilie Bolojan apare în relatarea publică despre dosar.

Potrivit informațiilor publicate de presa care citează ancheta, omul de afaceri Fănel Bogos ar fi ajuns inclusiv în biroul lui Bolojan. Presa a relatat, de asemenea, despre presupusele demersuri de influențare care vizau conducerea ANSVSA.

Asta nu înseamnă că Bolojan este vinovat de vreo infracțiune. Nu există nicio bază pentru a transforma menționarea numelui său într-o acuzație penală.

Dar politic, situația este imposibil de ignorat.

Dacă un om de afaceri cercetat într-un dosar de corupție ajunge în biroul premierului, iar ulterior unul dintre oamenii importanți din aparatul guvernamental este urmărit penal într-o speță care implică presupuse intervenții și influență, premierul are obligația politică de a explica public cine a știut ce, când a știut și ce măsuri a luat.

De la discursul despre „statul eficient” la scandalul care lovește chiar în aparatul Guvernului

Cazul Trăilă are potențialul de a deveni una dintre cele mai incomode probleme politice pentru administrația Bolojan.

Nu pentru că urmărirea penală ar demonstra vinovăția oficialului — asta poate fi stabilit numai prin procedura judiciară.

Ci pentru că dosarul lovește exact în imaginea pe care actuala putere încearcă să o construiască: imaginea unui guvern care curăță administrația, elimină privilegiile și impune reguli pentru toată lumea.

Or, în politică, imaginea contează.

Iar imaginea unui Guvern care cere sacrificii de la milioane de români, în timp ce unul dintre oficialii săi de rang înalt ajunge în fața procurorilor DNA, este devastatoare.

Bolojan nu poate controla ancheta DNA. Poate însă controla reacția politică a Guvernului său.

Iar acum are de ales între reflexul clasic al clasei politice — „este o problemă individuală, să vedem ce spune justiția” — și asumarea unui standard real de integritate.

Dacă reforma despre care vorbește premierul este autentică, atunci primul test nu este în declarațiile de la Palatul Victoria.

Este în propria echipă.

Iar cazul Cristinei Trăilă tocmai acest test îl pune în fața Guvernului Bolojan.