Consiliul Județean Vrancea a anunțat cu emfază două „decizii importante” luate sub conducerea lui Nicușor Halici. Dincolo de limbajul festiv din comunicarea oficială, însă, realitatea este ceva mai puțin spectaculoasă: administrația județeană a alocat 161.000 de lei pentru pregătirea unui proiect de stocare a energiei și a aprobat peste 10,8 milioane de lei pentru derularea unui program național destinat elevilor.

Nicușor Halici și echipa sa de comunicare au găsit din nou formula potrivită pentru a transforma o ședință administrativă obișnuită într-un eveniment cu iz de mare realizare pentru Vrancea.

„Decizii pentru viitor”, „responsabilitate față de banii publici”, „beneficii reale pentru comunitate” – sunt câteva dintre expresiile folosite în comunicarea oficială a Consiliului Județean după ședința extraordinară din 23 septembrie.

Problema este că, atunci când dai jos ambalajul de PR, lucrurile arată mult mai puțin spectaculos.

161.000 de lei pentru… pregătirea unui proiect

Una dintre marile realizări anunțate de administrația Halici este legată de energia verde.

Consiliul Județean a aprobat documentația tehnică la nivel de notă conceptuală și temă de proiectare și a alocat 161.000 de lei pentru obiectivul privind dezvoltarea unor capacități de stocare a energiei produse din surse regenerabile.

Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o investiție finalizată.

Nu vorbim despre baterii instalate.

Nu vorbim despre economii deja realizate.

Nu vorbim despre facturi deja reduse.

Vorbim despre pregătirea documentației necesare pentru ca un proiect să poată fi depus ulterior la finanțare.

Proiectul ar urma să fie depus în cadrul unui apel finanțat prin Fondul pentru Modernizare, iar sesiunea de depunere începe pe 28 septembrie 2026.

Prin urmare, afirmația că administrația „merge înainte cu investiții care înseamnă eficiență” trebuie privită în context: investiția propriu-zisă este încă în faza de pregătire.

Este legitim ca un Consiliu Județean să pregătească proiecte și să caute finanțări. Este chiar necesar.

Dar este cu totul altceva să vinzi publicului pregătirea unui proiect drept o mare realizare deja produsă.

10,8 milioane de lei pentru elevi – prezentate ca performanță personală

A doua „decizie importantă” este aprobarea unor credite de angajament în valoare de 10.869.093 de lei pentru Programul pentru Școli al României în anul școlar 2026–2027.

Programul presupune distribuirea către elevi a produselor prevăzute în schema națională: lapte, produse de panificație și fructe proaspete.

Din nou, nimic rău în faptul că programul continuă.

Dimpotrivă, este normal ca elevii să beneficieze de aceste produse și ca autoritățile să asigure cadrul financiar și administrativ necesar.

Dar apare o întrebare simplă: cât din această sumă reprezintă efectiv o inițiativă a lui Nicușor Halici și cât reprezintă pur și simplu obligația administrației județene de a pune în aplicare un program public?

Pentru că, în comunicarea oficială, cele două lucruri sunt puse aproape pe același nivel: stocarea energiei și finanțarea Programului pentru Școli, ambele prezentate drept „decizii importante” ale actualei administrații.

Este o diferență importantă între a administra corect un program public și a-l transforma în material de autopromovare.

„Responsabilitate față de fiecare leu” – dar unde sunt rezultatele măsurabile?

Nicușor Halici susține că administrația trebuie să fie atentă la „fiecare leu din bugetul public” și să reducă acolo unde este posibil cheltuielile.

Perfect.

Atunci ar fi interesant ca aceeași administrație să prezinte public, cu cifre, cât a economisit deja prin panourile fotovoltaice existente.

Câtă energie au produs aceste sisteme?

Câtă energie a fost consumată direct?

Câtă energie a fost livrată în rețea?

Cât au costat sistemele?

Cât s-a economisit până acum?

În cât timp se estimează recuperarea costurilor?

Și, mai ales, care este economia anuală estimată după instalarea sistemelor de stocare?

Acestea sunt întrebările care ar transforma sloganul despre „responsabilitatea față de banii publici” în informație concretă.

Altfel, avem doar declarații frumoase despre eficiență.

Administrația publică nu este un concurs de comunicate

Nicușor Halici afirmă că „administrația înseamnă și decizii concrete, luate la timp”.

Corect.

Dar administrația înseamnă și rezultate care pot fi măsurate, termene respectate, proiecte finalizate și bani cheltuiți cu rezultate demonstrabile.

O notă conceptuală nu este o investiție finalizată.

O temă de proiectare nu este o baterie instalată.

O intenție de accesare a fondurilor europene nu este o finanțare câștigată.

Iar aprobarea banilor pentru un program public deja existent nu este, prin ea însăși, o performanță personală a președintelui Consiliului Județean.

De la „grija pentru viitor” la întrebarea esențială: ce s-a făcut concret?

În ultima perioadă, comunicarea publică a președintelui CJ Vrancea pune un accent consistent pe educație, copii, sport și „viitorul județului”. Chiar la începutul lunii septembrie, Halici transmitea școlilor din județ un mesaj amplu despre facilitățile și serviciile oferite elevilor de Consiliul Județean.

Strategia de comunicare este evidentă: fiecare program administrativ este ambalat într-un mesaj despre grijă, viitor și beneficii pentru comunitate.

Numai că locuitorii județului nu trăiesc din comunicate de presă.

Ei au nevoie de drumuri bune, servicii publice eficiente, investiții finalizate, instituții care funcționează și bani publici administrați transparent.

Iar pentru toate acestea nu sunt suficiente fotografiile, declarațiile și titlurile optimiste.

Halici promite „un viitor mai bun”. Vrâncenii pot cere, în schimb, un bilanț

Nu este nimic greșit în a investi în energie regenerabilă.

Nu este nimic greșit în a finanța Programul pentru Școli.

Nu este nimic greșit în a căuta fonduri europene.

Dar este legitim să cerem administrației conduse de Nicușor Halici să facă diferența între ce a realizat deja și ce intenționează să facă.

Pentru că între cele două există o distanță importantă.

Deocamdată, în cazul proiectului de stocare a energiei, avem 161.000 de lei alocați pentru pregătirea investiției și perspectiva depunerii unui proiect pentru finanțare.

În cazul Programului pentru Școli, avem peste 10,8 milioane de lei alocați pentru continuarea unui program destinat elevilor.

Restul – „eficiență”, „responsabilitate”, „beneficii reale”, „viitor mai bun” – sunt deocamdată, în bună măsură, cuvinte.

Iar administrația publică ar trebui judecată mai ales după ceea ce rămâne după ce se termină comunicatul de presă.

Vrancea are nevoie de rezultate, nu doar de titluri frumoase despre rezultate.