Un drapel al României folosit pe post de sac pentru transportarea gunoiului. O imagine revoltătoare, care a provocat indignare în spațiul public și a readus în discuție o întrebare incomodă: cât valorează, în realitate, simbolurile naționale pentru cei care conduc această țară?

Incidentul din comuna Bosanci, județul Suceava, nu este doar o întâmplare nefericită petrecută în curtea unei primării. Este un episod care ar trebui să provoace o dezbatere serioasă despre respectul față de drapelul național și despre responsabilitatea instituțiilor statului în apărarea simbolurilor României.

Patru persoane au fost fotografiate în timp ce foloseau un tricolor pentru a aduna și transporta resturi vegetale. Fotografia a circulat rapid pe rețelele sociale, iar Poliția Română a anunțat că verifică împrejurările în care s-a produs incidentul și posibilele încălcări ale legislației.

Explicațiile primarului Neculai Miron, potrivit cărora steagul ar fi provenit dintr-un lot de drapele înlocuite și trimise la colectarea textilelor, nu înlătură întrebările legate de responsabilitatea celor care trebuiau să se asigure că simbolurile naționale sunt tratate cu respect.

Scuzele publice sunt necesare, dar nu înlocuiesc responsabilitatea.

Parlamentul și proiectul Legii Tricolorului: mult patriotism declarativ, prea puțină claritate legislativă

Cazul de la Bosanci readuce în atenție proiectul legislativ inițiat în 2023 de generalul în rezervă Mircia Chelaru, cunoscut drept proiectul Legii Tricolorului.

Inițiativa urmărește consolidarea caracterului festiv și solemn al Zilei Drapelului Național și introduce obligații pentru autorități și instituții. Printre prevederile sale se numără organizarea unor ceremonii, amenajarea unor spații publice denumite „Piețe ale Tricolorului” și sancțiuni pentru anumite abateri de la obligațiile propuse.

Proiectul a fost semnat de parlamentari din mai multe formațiuni, inclusiv PSD și PNL, a trecut de Senat în 2023 prin procedura adoptării tacite și a ajuns la Camera Deputaților. Ulterior, parcursul său a fost marcat de întârzieri și de avize divergente.

PNL, PSD, USR și UDMR trebuie să ofere explicații publice privind pozițiile reprezentanților lor față de această inițiativă și față de protejarea simbolurilor naționale. Nu este suficient ca patriotismul să fie invocat la ceremonii oficiale, în discursuri solemne sau în momente electorale. El trebuie să se reflecte și în deciziile instituționale.

Totuși, trebuie făcută o distincție: nu există suficiente date pentru a susține că toate cele patru partide au votat împotriva proiectului. Nici nu se poate afirma că adoptarea lui ar fi împiedicat automat incidentul de la Bosanci. Aceste aspecte trebuie stabilite pe baza voturilor parlamentare și a prevederilor concrete ale legii.

Ce protecție oferă, de fapt, legislația?

România are deja prevederi legale privind respectarea drapelului național. Legea nr. 12/2024 stabilește obligația cetățenilor de a manifesta respect față de drapel și imnul național și prevede amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru încălcarea interdicției referitoare la adăugarea unor inscripții sau simboluri neautorizate pe drapel.

Așadar, problema nu se rezumă la existența unor texte legislative, ci și la modul în care acestea sunt aplicate și la măsura în care protejează efectiv simbolurile statului.

Parlamentarii care consideră că actualul cadru legislativ este insuficient au responsabilitatea să explice ce modificări sunt necesare. Cei care se opun unor prevederi trebuie, la rândul lor, să argumenteze public motivele.

O dezbatere despre tricolor nu ar trebui redusă la calcule de partid.

Un drapel nu este un simplu obiect textil

Drapelul României reprezintă istoria, sacrificiul și identitatea unei națiuni. Este simbolul sub care au luptat generații de români și sub care statul român își afirmă suveranitatea.

Respectul față de acest simbol nu trebuie să fie obligatoriu doar în timpul ceremoniilor oficiale. El trebuie să existe în fiecare instituție publică, în fiecare administrație locală și în comportamentul celor care exercită responsabilități publice.

Cazul de la Bosanci trebuie clarificat, iar dacă se constată încălcări ale legii, sancțiunile trebuie aplicate în conformitate cu prevederile legale.

Dar există și o responsabilitate mai largă, care aparține întregii clase politice: aceea de a nu trata simbolurile naționale ca pe simple accesorii de protocol.

O țară care nu își respectă propriile simboluri naționale transmite un mesaj contradictoriu atunci când solicită respect din partea altor state.

România nu are nevoie doar de discursuri despre patriotism. Are nevoie de instituții care să demonstreze, prin fapte și prin legi aplicate consecvent, că drapelul național nu este un obiect oarecare.

Tricolorul nu este un sac de gunoi. Este drapelul unei țări. Iar respectul față de el nu ar trebui să depindă de culoarea politică a celor aflați la putere.