Prețurile carburanților ating noi praguri, în timp ce măsurile Guvernului condus de Ilie Bolojan nu reușesc să oprească scumpirile. Benzina a ajuns la 10 lei pe litru în unele stații, iar motorina a trecut deja bine de acest nivel. Pentru șoferii români, promisiunile de protejare a puterii de cumpărare se lovesc de realitatea de la pompă.

Criza carburanților începe să capete proporții tot mai greu de ignorat. După ce motorina a depășit pragul de 10 lei pe litru, benzina standard a ajuns și ea la limita psihologică de 10 lei, iar în anumite stații prețul a trecut de acest nivel.

În tot acest timp, Guvernul Bolojan încearcă să limiteze efectele scumpirilor printr-un mecanism de reducere temporară a accizei. Problema este că, pentru omul care merge la benzinărie, rezultatul final este greu de numit o victorie: prețurile continuă să crească.

Măsuri anunțate, prețuri tot mai mari

Guvernul a introdus un mecanism prin care acciza la motorina standard poate fi redusă în funcție de evoluția cotațiilor și a prețurilor de la pompă. În prima parte a lunii septembrie, reducerea ajunsese la 25%.

Cu toate acestea, scăderea fiscală nu a împiedicat revenirea prețurilor.

La jumătatea lunii septembrie, motorina era vândută cu peste 10,60 lei pe litru la unele dintre cele mai mari rețele, în timp ce benzina standard se apropia de 10 lei.

Pentru șofer, explicațiile tehnice despre accize, cotații internaționale și mecanisme de ajustare contează mai puțin atunci când ajunge la casă. Ceea ce vede este suma de plată.

Iar suma este din ce în ce mai mare.

Guvernul Bolojan a promis intervenții. Pompele au răspuns cu scumpiri

Executivul a mizat pe reducerea accizei ca instrument de temperare a prețurilor. În primăvară, Ilie Bolojan anunța că reducerea accizei ar urma să se reflecte în prețul motorinei.

Ulterior, mecanismul a fost aplicat și ajustat succesiv.

Numai că piața carburanților a continuat să pună presiune pe consumatori.

La începutul lunii septembrie, chiar și după reducerea accizei cu 25%, motorina revenise peste 10 lei în marile rețele. În același timp, benzina ajunsese la un nou maxim istoric, atingând 9,70 lei pe litru în unele stații.

Iar de aici până la depășirea pragului de 10 lei pentru benzină a mai fost doar un pas.

„Protejarea puterii de cumpărare”, pusă la încercare la pompă

Guvernul justifică mecanismul de reducere a accizei prin necesitatea de a proteja populația și economia de efectele creșterii prețurilor.

Dar cifrele de la pompă ridică o întrebare incomodă: cât de eficientă este o măsură de protecție atunci când prețul final continuă să crească?

Pentru milioane de români, carburantul nu este un produs opțional. Este o cheltuială care apare aproape inevitabil în bugetul lunar.

O scumpire la pompă înseamnă mai mult decât un rezervor mai scump. Transportul devine mai costisitor, iar majorarea costurilor logistice poate pune presiune asupra prețurilor altor bunuri și servicii.

De aceea, depășirea pragului de 10 lei la benzină nu este doar o cifră afișată pe panoul unei stații.

Este un semnal despre cât de mult ajunge să coste deplasarea de zi cu zi într-o economie în care populația suportă deja numeroase presiuni asupra bugetului.

Acciza scade, dar șoferul nu simte suficient diferența

Una dintre principalele probleme ale strategiei Guvernului este diferența dintre măsura fiscală și rezultatul perceput de consumator.

În teorie, reducerea accizei ar trebui să atenueze prețul final. În practică, evoluția cotațiilor internaționale și a pieței produselor petroliere poate absorbi o parte importantă din această reducere.

Exact acest fenomen s-a văzut în septembrie: după intervenția fiscală, prețurile au continuat să fie ridicate și au crescut din nou.

Asta pune Guvernul Bolojan într-o situație politică și economică dificilă: măsurile există pe hârtie, însă românii judecă eficiența lor după factura pe care o plătesc.

Benzina de 10 lei devine noua realitate

Pragul de 10 lei pe litru are și o puternică încărcătură psihologică.

Ani la rând, această valoare a fost privită drept un nivel extrem al prețurilor la carburant. Acum, diferența dintre această limită și prețurile întâlnite în unele stații a devenit nesemnificativă.

Motorina a trecut deja de pragul de 10 lei, iar benzina l-a atins în anumite stații.

Pentru șoferi, explicația că prețurile sunt influențate de factori externi nu schimbă realitatea: la pompă se plătește mai mult.

Nota de plată ajunge, din nou, la români

Guvernul poate invoca evoluția petrolului, tensiunile geopolitice, cotațiile internaționale sau limitele impuse de legislația europeană. Sunt factori reali care influențează piața.

Dar acești factori nu anulează responsabilitatea Guvernului de a găsi politici publice care să reducă impactul asupra populației.

Iar aici apare cea mai mare problemă a actualei situații.

Guvernul Bolojan a intervenit, dar prețurile au continuat să urce.

A redus acciza, însă motorina a rămas peste 10 lei.

A încercat să limiteze șocul pentru consumatori, însă benzina a ajuns la pragul de 10 lei.

Pentru șoferul român, toate aceste explicații se reduc în final la o singură întrebare:

Cât costă următorul plin?

Iar răspunsul este tot mai greu de suportat pentru bugetele obișnuite.

În timp ce la nivel guvernamental se discută despre mecanisme fiscale și formule de ajustare, la pompă se scrie o altă poveste: una în care românii scot din buzunar tot mai mulți bani pentru același litru de carburant.