Un bărbat de 69 de ani a decedat după ce i s-a făcut rău în timpul unei proceduri la Complexul Vizantea-Livezi. La câteva zile de la tragedie, explicațiile administratorului nu închid cazul. Dimpotrivă, ridică noi semne de întrebare despre statutul complexului, caracterul procedurilor oferite și rolul recomandării medicale.

Moartea unui bărbat în vârstă de 69 de ani la Complexul Vizantea-Livezi a transformat un proiect prezentat în urmă cu doar câteva luni drept un simbol al relansării turismului balnear din Vrancea într-un subiect care ridică serioase întrebări.

Administratorul complexului, societatea MARALIPIME SRL, controlată integral de Consiliul Local Vizantea-Livezi, a transmis un comunicat amplu, structurat în 17 puncte, prin care încearcă să explice ce s-a întâmplat și în ce condiții funcționează unitatea.

Comunicatul oferă numeroase informații despre autorizații, coduri CAEN, personal, proceduri și istoricul apelor minerale de la Vizantea-Livezi.

Dar tocmai în punctele cele mai importante apar întrebările.

A existat recomandarea unui medic specialist?

Aceasta este una dintre întrebările esențiale după deces.

La scurt timp după tragedie, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Vrancea au explicat că, în cazul unor servicii conexe actului medical, este importantă existența personalului de specialitate și verificarea recomandării medicului specialist.

Cu alte cuvinte, înainte ca o persoană să efectueze anumite proceduri, trebuie stabilit dacă acestea sunt indicate pentru starea sa de sănătate și dacă există contraindicații.

În cazul bărbatului decedat, administratorul complexului spune că acesta a declarat că nu suferă de afecțiuni care să îi pună sănătatea în pericol.

Personalul i-ar fi verificat tensiunea arterială, pulsul și saturația de oxigen, iar valorile ar fi fost considerate normale.

Ulterior, însă, societatea afirmă că medicul de familie al bărbatului ar fi confirmat existența mai multor afecțiuni preexistente.

De aici apare o problemă care nu poate fi ignorată.

Dacă accesul la procedură s-a bazat în principal pe declarația clientului și pe verificarea unor parametri vitali, cine a stabilit că acesta nu avea contraindicații?

Iar întrebarea cea mai simplă rămâne:

Avea sau nu avea bărbatul o recomandare de la un medic specialist pentru procedura pe care a efectuat-o?

Răspunsul este important pentru stabilirea exactă a modului în care s-a desfășurat incidentul.

„Stațiune balneară” la inaugurare, „nu suntem autorizați ca stațiune balneară” după tragedie

A doua mare problemă este legată de identitatea juridică și funcțională a obiectivului.

Pe 22 mai 2026, la Vizantea-Livezi a avut loc inaugurarea complexului. La eveniment a participat inclusiv premierul Ilie Bolojan, care a prezentat proiectul drept „Stațiunea Balneară Vizantea”. În mesajul său public, premierul a vorbit despre recuperare medicală, SPA, piscine, cazare și valorificarea resurselor naturale ale zonei.

La câteva luni distanță, după moartea unui client, administratorul complexului face însă o precizare care schimbă radical perspectiva:

„Unitatea noastră nu este autorizată ca stațiune balneară.”

Mai mult, societatea explică faptul că pentru această autorizare este necesară angajarea unui medic specialist și că procedurile de autorizare urmează să fie parcurse ulterior.

Aici apare o întrebare care trebuie lămurită de autorități:

Ce a fost inaugurat, în realitate, la Vizantea-Livezi pe 22 mai?

A fost inaugurat un complex balnear care nu avea încă statutul de stațiune balneară?

A fost inaugurat un centru SPA cu intenția de a deveni ulterior stațiune balneară?

Sau termenul de „stațiune balneară” a fost folosit în sens comercial și de promovare, fără să corespundă statutului oficial al unității?

Diferența nu este una pur semantică.

Ea devine importantă mai ales în contextul unei tragedii produse în timpul unei proceduri cu apă minerală.

SPA sau tratament balnear?

O altă contradicție rezultă din modul în care este descrisă activitatea complexului.

Administratorul spune că zona SPA funcționează în baza codului CAEN aferent activităților centrelor spa, saunelor și băilor de abur și că aici sunt oferite inclusiv băi individuale cu apă minerală sărată și sulfuroasă.

În același timp, comunicările DSP de după incident au folosit termeni precum „pacient”, „procedură”, „balneofizioterapie” și „recomandarea medicului specialist”.

Asta conduce la o întrebare fundamentală:

Ce făcea, concret, bărbatul în momentul în care i s-a făcut rău?

Era un client care beneficia de un serviciu SPA?

Era un pacient care efectua o procedură?

Era vorba despre un serviciu conex actului medical?

Sau era pur și simplu o baie recreativă?

Clarificarea este esențială deoarece regimul fiecărei activități poate fi diferit.

Dacă era doar o activitate de relaxare, trebuie explicat de ce se discuta despre contraindicații medicale și despre evaluarea stării de sănătate.

Dacă era o procedură cu caracter medical sau conex actului medical, trebuie explicat dacă exista recomandarea specialistului și dacă aceasta a fost verificată.

Ce a autorizat, concret, DSP Vrancea?

Administratorul complexului subliniază în comunicatul său că activitatea s-a desfășurat sub supravegherea DSP Vrancea.

Direcția de Sănătate Publică a oferit însă o explicație importantă: autorizația emisă de instituție privește spațiul și dotările.

Prin urmare, trebuie făcută distincția între autorizarea spațiului și autorizarea fiecărei activități sau proceduri desfășurate acolo.

Pentru public ar fi util să existe un răspuns oficial și foarte clar:

• ce autorizație deține complexul;
• ce activități sunt autorizate;
• ce proceduri pot fi efectuate;
• în ce condiții pot fi efectuate;
• ce personal trebuie să fie prezent;
• când este obligatorie recomandarea unui medic specialist.

Fără aceste clarificări, simpla invocare a existenței unei autorizații DSP nu răspunde întrebărilor ridicate de tragedie.

Ce s-a întâmplat în minutele dinaintea decesului?

Din primele informații făcute publice, bărbatului i s-a făcut rău în timp ce se afla în zona cu apă, iar ulterior a intrat în stop cardio-respirator. Echipajul medical sosit la fața locului a efectuat manevre de resuscitare, însă bărbatul nu a mai putut fi salvat. În cauză a fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă.

De aceea, o altă componentă importantă a anchetei este reprezentată de măsurile luate imediat după ce bărbatul a spus că nu se simte bine.

Ce a făcut personalul?

Cine a intervenit?

Ce calificare avea persoana care a acordat primul ajutor?

Ce echipamente erau disponibile?

Cât timp a trecut până la sosirea echipajului medical?

A existat un protocol de intervenție și a fost acesta respectat?

Faptul că un defibrilator nu ar fi fost obligatoriu prin lege nu înseamnă că întrebarea despre nivelul de pregătire pentru o urgență medicală dispare.

Iar problema inaugurării rămâne

Poate cea mai neobișnuită contradicție din întregul caz este cea dintre discursul public de la inaugurare și explicațiile administratorului de după tragedie.

În mai, premierul României participa la inaugurarea prezentată public drept cea a unei stațiuni balneare.

În august, după deces, administratorul precizează că unitatea nu este autorizată ca stațiune balneară.

Cele două afirmații trebuie puse una lângă alta și explicate.

Nu este suficient să se spună că Vizantea-Livezi are o tradiție balneară de peste un secol sau că zona a fost cândva stațiune de interes național.

Istoria localității nu este același lucru cu statutul juridic al unei unități care funcționează în prezent.

De aceea, întrebarea corectă este:

Ce statut avea complexul în ziua inaugurării din 22 mai 2026?

Cine trebuie să ofere răspunsurile?

Tragedia este anchetată de autoritățile competente, iar stabilirea cauzei exacte a decesului nu poate fi făcută prin comunicate de presă sau articole.

Dar există și o serie de întrebări administrative care pot și trebuie să primească răspunsuri publice.

MARALIPIME SRL trebuie să explice exact ce procedură efectua bărbatul și în baza căror documente a fost acceptat.

DSP Vrancea poate clarifica exact ce activități a autorizat și ce obligații reveneau complexului.

Autoritățile locale pot explica în ce condiții a fost prezentat proiectul la inaugurare drept stațiune balneară.

Iar cei care au promovat proiectul publicului trebuie să clarifice diferența dintre imaginea prezentată în luna mai și statutul descris de administrator după tragedie.

Un om a murit. Întrebările nu pot fi îngropate în hârtii

Comunicatul transmis de administrator are 17 puncte și oferă multe informații.

Dar numărul mare de explicații nu înseamnă automat că au fost lămurite și întrebările esențiale.

În centrul cazului rămân câteva lucruri simple:

Avea bărbatul recomandare medicală pentru procedură?

Ce fel de procedură efectua?

În ce regim era oferită aceasta?

Ce statut avea oficial complexul în momentul inaugurării?

Ce a autorizat concret DSP?

Cine a decis că persoana respectivă poate efectua procedura?

Și ce măsuri de urgență au fost disponibile în momentul în care starea bărbatului s-a deteriorat?

Răspunsurile la aceste întrebări nu stabilesc singure vinovăția cuiva. Asta este treaba anchetatorilor și a instanțelor, dacă va fi cazul.

Dar răspunsurile pot lămuri un lucru la fel de important: dacă un proiect prezentat public drept un mare obiectiv balnear funcționa, în momentul tragediei, exact în condițiile în care publicul era lăsat să creadă că funcționează.

Pentru că, dincolo de autorizații, coduri CAEN și prezentări oficiale, rămâne tragedia unui om care a intrat într-o zonă de tratament, SPA sau agrement și nu a mai ieșit viu.

Iar această tragedie merită mai mult decât un comunicat.

Merită răspunsuri.