Alianța pentru Unirea Românilor a adoptat, în cadrul ședinței Consiliului Național de Conducere desfășurate pe 29 august 2026 în județul Mehedinți, o rezoluție intitulată „România este guvernată spre o prăpastie”.

Prin acest document, formațiunea își exprimă îngrijorarea cu privire la direcția în care este condusă economia României și acuză actuala coaliție de guvernare, formată din PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, că adoptă politici care pun presiune suplimentară asupra mediului economic și asupra populației.

Potrivit AUR, efectele acestor decizii se reflectă deja în nivelul taxelor, în costurile energiei și în ritmul redus al economiei.

Critici privind politica fiscală

Unul dintre principalele puncte contestate de partid îl reprezintă majorarea taxelor. AUR susține că TVA a fost majorat cu două puncte procentuale, până la 21%, respectiv 11% pentru cotele aplicabile anumitor categorii.

Formațiunea critică, de asemenea, reducerea plafonului pentru regimul fiscal destinat microîntreprinderilor la 100.000 de euro și majorarea impozitului pe dividende la 16%.

În viziunea AUR, cumulul acestor măsuri creează o presiune suplimentară asupra antreprenorilor și companiilor, într-un moment în care economia are nevoie de investiții și de predictibilitate fiscală.

Energia, un alt punct central al rezoluției

AUR pune un accent important pe situația sectorului energetic. Partidul acuză guvernarea că deciziile privind producția de energie au contribuit la creșterea costurilor suportate de consumatori.

Printre măsurile contestate se numără reducerea rolului producției de energie pe bază de cărbune și blocarea unor proiecte privind noi centrale pe gaze. În rezoluție este invocată o creștere cuprinsă între 60% și 100% a prețului energiei electrice.

Formațiunea critică și întârzierea sau blocarea unor proiecte hidroenergetice, inclusiv a celor care utilizează sisteme de acumulare prin pompaj.

Impactul asupra economiei

Potrivit AUR, problemele nu se limitează la fiscalitate și energie. Partidul susține că evoluția economiei din ultimele trimestre indică o perioadă de stagnare și contracție.

Rezoluția arată că, din ultimele zece trimestre, doar trei au înregistrat creștere economică, în timp ce celelalte perioade au fost caracterizate de scădere sau stagnare. AUR consideră că această evoluție indică efectele politicilor economice promovate de actuala putere.

În același timp, formațiunea critică mai multe decizii adoptate în domeniul educației și al finanțelor publice. Printre acestea sunt menționate majorarea cu 10% a normei didactice pentru profesori și contractarea împrumutului SAFE, evaluat de AUR la aproape 17 miliarde de euro.

Partidul susține că acest împrumut va genera obligații financiare pe termen lung pentru România și contestă modul în care sunt utilizate fondurile.

Dispute privind politica energetică și carburanții

Rezoluția abordează și politica privind carburanții. AUR critică decizia prin care furnizorii ar urma să integreze hidrogen în produsele comercializate, considerând că o asemenea măsură poate genera costuri suplimentare.

În ansamblu, formațiunea susține că politicile adoptate în ultima perioadă nu contribuie la consolidarea economiei românești, ci accentuează dificultățile cu care se confruntă mediul de afaceri și populația.

AUR se poziționează drept principală forță de opoziție

În rezoluția adoptată, AUR afirmă că reprezintă principala opoziție parlamentară împotriva actualei coaliții și că cei 91 de parlamentari ai formațiunii se opun constant măsurilor promovate de putere.

Partidul critică, totodată, discursul formațiunilor care se definesc drept „pro-europene”, susținând că politicile economice actuale nu apropie România de nivelul economic al Europei, ci contribuie la accentuarea decalajelor.

Mesajul central al rezoluției este că România are nevoie de o schimbare de direcție în ceea ce privește fiscalitatea, energia, cheltuielile publice și sprijinul acordat economiei.

AUR transmite că va continua să conteste în Parlament măsurile pe care le consideră responsabile pentru creșterea poverii fiscale și pentru deteriorarea perspectivelor economice ale țării.