Mărășești – 109 ani de la bătălia care a salvat România (6 august 1917 – 6 august 2026)

Există în istoria fiecărei națiuni momente în care destinul ei este decis nu prin tratate și negocieri, ci prin curajul unor oameni obișnuiți, care aleg să-și apere țara cu prețul propriei vieți. Pentru România, un astfel de moment a fost Bătălia de la Mărășești, începută la 6 august 1917 (stil nou), una dintre cele mai mari și mai glorioase confruntări din Primul Război Mondial.


Astăzi se împlinesc 109 ani de la acele zile de foc în care soldații români au demonstrat lumii întregi că o națiune poate fi înfrântă doar atunci când își pierde credința în propriul destin. La Mărășești, România a refuzat să capituleze. A ales să lupte.
În vara anului 1917, situația țării era dramatică. Bucureștiul se afla sub ocupație, o mare parte din teritoriul național fusese pierdut, iar speranțele păreau tot mai firave. Totuși, Armata Română, reorganizată și animată de dorința de a-și salva patria, a ridicat un zid de oțel în calea uneia dintre cele mai puternice forțe militare ale vremii, armata germană.
Timp de aproape o lună, pe câmpurile de la Mărășești, mii de soldați români au înfruntat atacuri necontenite, bombardamente devastatoare și lupte corp la corp. Fiecare palmă de pământ a fost apărată cu un eroism care avea să intre pentru totdeauna în patrimoniul moral al României.
Din acea încleștare s-a născut deviza care avea să devină simbolul rezistenței românești: „Pe aici nu se trece!”. Nu a fost doar un slogan militar. A fost jurământul unei generații care a înțeles că libertatea și existența unui stat se câștigă prin sacrificiu și demnitate.
Victoria de la Mărășești a împiedicat străpungerea frontului românesc și a zădărnicit planurile Puterilor Centrale de a scoate definitiv România din război. Ea a demonstrat că Armata Română era capabilă să învingă un adversar superior numeric și tehnic atunci când moralul, disciplina și dragostea de țară deveneau arme la fel de puternice ca tunurile și puștile.
Dar Mărășești nu înseamnă doar strategie militară sau succes pe câmpul de luptă. Mărășești înseamnă oameni. Înseamnă zecile de mii de militari care nu s-au mai întors acasă, înseamnă mamele care și-au plâns fiii, soțiile care și-au așteptat în zadar soții și copiii care au crescut fără părinți. Înseamnă sacrificiul unei întregi generații care a pus binele națiunii mai presus de propria viață.
Numele unor eroi precum Ecaterina Teodoroiu, Grigore Ignat, Gabriel Pruncu, căzuți în luptele din vara anului 1917, alături de miile de ofițeri și soldați rămași anonimi, reprezintă astăzi expresia supremă a patriotismului românesc. Ei nu au cerut răsplată și nici recunoștință. Au cerut doar ca România să trăiască.
Mausoleul de la Mărășești, unde își dorm somnul de veci peste cinci mii de eroi, rămâne unul dintre cele mai puternice simboluri ale memoriei naționale. Fiecare piatră al acestui monument vorbește despre curaj, despre datorie și despre dragostea necondiționată față de Patrie. Este un loc care ne amintește că independența și libertatea nu sunt daruri primite, ci drepturi apărate cu sânge.
La 109 ani de la această bătălie, datoria noastră nu este doar să depunem coroane de flori ori să rostim discursuri festive. Adevărata cinstire a eroilor de la Mărășești înseamnă să le păstrăm vie memoria, să ne cunoaștem Istoria și să transmitem generațiilor viitoare exemplul lor de devotament și curaj.
România de astăzi este rodul sacrificiului celor care au luptat în vara anului 1917. Fără eroismul lor, fără hotărârea lor de neclintit și fără credința lor în viitorul Națiunii, destinul Țării noastre putea fi cu totul altul.
În această zi de 6 august, ne înclinăm cu respect în fața memoriei tuturor celor care au apărat la Mărășești onoarea și existența României. Numele lor rămân înscrise pentru totdeauna în cartea de aur a Istoriei Naționale.

Veșnică recunoștință eroilor de la Mărășești!

Cinste și onoare celor care au făcut posibilă dăinuirea României!

Glorie eternă celor care au transformat cuvintele „Pe aici nu se trece!” într-un simbol nemuritor al demnității și al curajului românesc.

Senator AUR,

Corneliu NEGRU

Președintele Organizației Municipale AUR Focșani



Lasă un comentariu