Fermierii cer Guvernului să majoreze sprijinul acordat pentru achiziția de îngrășăminte, în condițiile în care prețurile au crescut puternic, iar costurile de producție pun presiune tot mai mare pe agricultori.

Mai multe organizații din sectorul agricol solicită ca România să folosească până la capăt posibilitatea oferită de legislația europeană și să crească ajutorul național până la nivelul maxim permis. Pentru aplicarea acestei măsuri ar fi nevoie de o suplimentare a bugetului Ministerului Agriculturii cu aproximativ 157,18 milioane de lei.

Sprijinul ar putea crește de la 90 la 135 de lei pe hectar

Schema pregătită de autorități prevede, în forma actuală, un sprijin de aproximativ 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ eligibil. Pentru un hectar cultivat cu grâu, ajutorul ar ajunge astfel la circa 90 de lei.

Organizațiile fermierilor consideră că suma este prea mică în raport cu scumpirea inputurilor și cer majorarea sprijinului la nivelul maxim permis de cadrul european.

În această variantă, valoarea ajutorului ar urca la aproximativ 0,375 lei/kg, ceea ce ar însemna în jur de 135 de lei pentru fiecare hectar de grâu.

Îngrășămintele pe bază de azot s-au scumpit cu aproximativ 70%

Presiunea asupra fermierilor vine în principal din creșterea prețurilor la îngrășăminte. Datele prezentate de autorități indică o majorare de aproximativ 70% a prețurilor pentru îngrășămintele pe bază de azot față de media consemnată în 2024.

În acest context, agricultorii avertizează că un sprijin insuficient ar putea avea efecte directe asupra deciziilor privind fertilizarea culturilor.

Reducerea cantităților de îngrășăminte utilizate pentru diminuarea cheltuielilor ar putea afecta, în cele din urmă, nivelul producțiilor agricole.

Fermierii cer bani în 2026

Organizațiile agricole cer ca fondurile suplimentare să fie identificate cât mai rapid, astfel încât sprijinul să poată ajunge la fermieri înainte de sfârșitul anului 2026.

Una dintre variantele propuse este alocarea banilor printr-o rectificare bugetară. O altă soluție indicată de fermieri este folosirea Fondului de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.

Solicitarea are la bază și calendarul agricol. Fermierii trebuie să își stabilească din timp necesarul de inputuri pentru campania agricolă 2026-2027, iar nivelul prețurilor influențează direct deciziile privind suprafețele cultivate și cantitățile de îngrășăminte cumpărate.

În cazul în care plata integrală nu poate fi făcută în 2026, organizațiile agricole acceptă și acordarea banilor în două tranșe, cu condiția ca întregul sprijin să fie achitat până la 31 mai 2027.

România, îndemnată să susțină măsuri și la Bruxelles

Fermierii cer Guvernului să nu se limiteze la măsuri interne și să susțină, în paralel, soluții la nivelul Uniunii Europene pentru reducerea presiunii asupra prețurilor îngrășămintelor.

Printre propunerile avansate se numără suspendarea aplicării mecanismului CBAM pentru îngrășăminte și adoptarea unor măsuri europene care să contribuie la reducerea costurilor suportate de agricultori.

Organizațiile agricole dau ca exemplu și Bulgaria și cer autorităților române să prevadă în actul normativ un nivel cât mai apropiat de plafonul maxim permis de regulile europene.

Apel către Guvern înaintea următoarei campanii agricole

În esență, agricultorii cer ca România să folosească întreaga marjă de sprijin pe care o permite legislația europeană.

Solicitarea este susținută de mai multe organizații reprezentative din agricultura românească, între care Pro Agro, LAPAR, UNCSV, AFF, FAPPR, Clubul Fermierilor Români, ADR.FCB și Sindicatul Fermierilor Patrioți.

Mesajul transmis autorităților este unul clar: în condițiile în care îngrășămintele au devenit semnificativ mai scumpe, fermierii consideră că un ajutor limitat nu este suficient pentru a acoperi presiunea asupra costurilor și cer ca sprijinul să fie majorat la nivelul maxim permis de Uniunea Europeană.