România are aproape 1.900 de companii de stat, iar bilanțul financiar pentru 2025 arată cât de departe este administrația publică de reforma promisă de politicieni. Pierderile au ajuns la 4,4 miliarde de lei, în timp ce statul a virat alte 14,3 miliarde de lei sub formă de subvenții. În același timp, sute de societăți nu au furnizat nici măcar suficiente date pentru ca situația lor financiară să poată fi evaluată.

Cifrele oferă o imagine greu de ignorat asupra modului în care statul român își administrează propriile companii.

Potrivit datelor centralizate din surse oficiale pentru anul 2025, în România sunt identificate 1.904 companii de stat. Dintre acestea, 890 au raportat profit, 419 au înregistrat pierderi, iar în cazul altor 595 nu există date financiare publicate suficient de clare.

Pierderile absorbite de sectorul companiilor de stat au ajuns la 4,40 miliarde de lei, în creștere cu 71,9% față de anul anterior. În paralel, subvențiile acordate de stat au totalizat 14,30 miliarde de lei.

Promisiunile au fost mari. Rezultatele sunt încă departe

Actuala situație este cu atât mai relevantă cu cât programul de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR pentru perioada 2025-2028 vorbea explicit despre reforma companiilor de stat.

Documentul asumat de cele patru formațiuni promitea eliminarea consiliilor de administrație supradimensionate, reducerea posturilor politizate și închiderea companiilor cu pierderi cronice. Programul mai prevedea ca societățile profitabile să contribuie la buget și anunța intenția de a lista mai multe companii la bursă.

Realitatea financiară consemnată pentru 2025 arată însă că problema nu a dispărut.

Dimpotrivă, sute de societăți continuă să funcționeze pe pierdere, iar statul este nevoit să pompeze miliarde de lei în sistem.

Asta nu înseamnă că toate subvențiile reprezintă automat risipă. Unele companii furnizează servicii publice care, prin natura lor, nu pot fi finanțate exclusiv din venituri comerciale. Problema apare atunci când subvenția coexistă cu pierderi importante și cu lipsa unor mecanisme eficiente de redresare, restructurare sau control.

419 companii sunt pe pierdere

Din cele 1.904 de companii identificate, 419 au raportat pierderi în 2025. Mai mult, 80 dintre acestea au avut pierderi care au depășit jumătate din veniturile realizate.

Este greu de vorbit despre performanță managerială atunci când o parte importantă a companiilor publice nu reușesc să-și acopere nici măcar o parte consistentă din activitatea economică prin veniturile pe care le generează.

Situația nu este nouă.

Un raport guvernamental bazat pe datele aferente anului 2024 arăta că existau companii de stat subvenționate care înregistrau pierderi importante, printre exemple fiind CFR, Metrorex și STB. Documentul susținea necesitatea unor mecanisme urgente de monitorizare, redresare sau restructurare.

Statul plătește, companiile pierd

Aici se află una dintre marile contradicții ale sistemului.

Statul român a acordat 14,3 miliarde de lei subvenții companiilor publice în 2025. În același timp, pierderile raportate la nivelul întregului sector au ajuns la 4,4 miliarde de lei.

Din nou, cifrele trebuie interpretate cu atenție: nu înseamnă că cele 14,3 miliarde de lei au fost „aruncate” pe pierderi. O mare parte din bani finanțează servicii publice, inclusiv transport și alte activități pentru care statul își asumă costuri.

Dar problema eficienței rămâne.

Dacă după ani de subvenții există în continuare companii care acumulează pierderi masive, întrebarea firească este ce mecanisme de control au funcționat și care nu.

Aproape 600 de companii nu oferă o imagine completă

O altă cifră este la fel de importantă: 595 de companii de stat nu aveau date financiare publicate suficient pentru a fi evaluate complet.

Într-un sistem în care contribuabilii finanțează direct sau indirect activitatea unor societăți publice, lipsa transparenței devine ea însăși o problemă.

Cum poate fi măsurată performanța unei companii dacă datele financiare nu sunt disponibile?

Cum poate fi stabilit dacă un manager își face treaba?

Cum poate fi justificată menținerea unei societăți dacă rezultatele ei nu pot fi analizate?

Acestea sunt întrebări la care administrația publică trebuie să răspundă.

Profitul există, dar este concentrat

Imaginea nu este însă exclusiv negativă.

Sectorul companiilor de stat a raportat în 2025 un profit cumulat de 16,59 miliarde de lei. Numai că o mare parte din acest rezultat este produsă de un grup restrâns de companii.

Hidroelectrica și Romgaz generează împreună aproximativ 39% din profitul total, iar primele cinci companii ajung la aproximativ două treimi din profitul întregului sector.

Cu alte cuvinte, performanța câtorva giganți din energie și sectorul bancar ridică semnificativ rezultatul agregat.

Asta poate ascunde, la nivelul unei statistici generale, problemele existente în sute de alte societăți publice.

Peste 235.000 de oameni lucrează în companiile analizate

Dimensiunea aparatului este impresionantă și din perspectiva resursei umane.

Datele pentru 2025 indică 235.012 salariați raportați de companiile analizate.

În acest context, promisiunea politică privind reducerea posturilor politizate și eficientizarea administrației nu este un detaliu secundar, ci una dintre principalele teme ale reformei asumate de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR.

Programul de guvernare vorbea despre un stat mai eficient și despre eliminarea structurilor inutile.

Datele financiare arată însă că procesul de eficientizare este departe de a putea fi considerat încheiat.

Nota de plată ajunge tot la contribuabil

Problema companiilor de stat nu poate fi redusă la o simplă contabilitate a profitului și pierderilor.

Unele dintre ele îndeplinesc funcții strategice. Altele asigură servicii publice care trebuie finanțate indiferent de rentabilitatea comercială. Însă există și companii pentru care pierderile repetate, subvențiile și lipsa de transparență ridică întrebări legitime privind modul de administrare.

Iar aici apare responsabilitatea politică.

PSD, PNL, USR și UDMR au intrat în formula de guvernare cu promisiunea explicită a unei reforme a companiilor de stat. Documentul lor programatic vorbea despre eliminarea posturilor politizate, restructurarea societăților neperformante și închiderea companiilor cu pierderi cronice.

Bilanțul disponibil acum arată că problemele structurale sunt încă prezente.

4,4 miliarde de lei pierderi. 14,3 miliarde de lei subvenții. 419 companii pe minus. 595 fără date financiare publicate. Peste 235.000 de salariați.

Aceste cifre nu reprezintă doar un bilanț contabil. Ele sunt și un test pentru promisiunea de reformă făcută de clasa politică.

Iar rezultatul acestui test arată, cel puțin până la acest moment, că între ceea ce s-a promis și ceea ce se vede în cifre există încă o distanță considerabilă.