O mașină care afișează 90.000 de kilometri poate avea, în realitate, aproape 200.000. Pentru cumpărătorul obișnuit, diferența este aproape imposibil de observat doar uitându-se la bord. Iar problema devine și mai complicată atunci când autoturismul este importat, pentru că o parte importantă din istoricul său rămâne în țara de origine.

Un caz întâlnit recent într-un service din zona Pitești ilustrează foarte bine mecanismul. Un SUV diesel fabricat în 2017 avea pe bord puțin peste 90.000 de kilometri. Mașina fusese cumpărată cu aproximativ 11.500 de euro și ajunsese la service pentru o revizie obișnuită.

Mecanicul a observat însă mai multe elemente care nu se potriveau cu rulajul afișat. Uzura anumitor componente sugera un parcurs mult mai mare. Un raport de istoric a lămurit situația: autoturismul avea înregistrări care indicau aproximativ 189.000 de kilometri.

Importurile, una dintre principalele zone de risc

Problema nu se limitează la un anumit model sau la un anumit dealer. Autoturismele aduse din străinătate sunt mai dificil de verificat deoarece informațiile despre istoricul lor sunt dispersate între mai multe sisteme naționale.

Potrivit datelor prezentate într-un studiu de transparență auto publicat în 2026, România s-a aflat pe locul 22 într-o analiză realizată pe milioane de înregistrări provenite din 25 de țări. În cazul mașinilor verificate din România, 7,5% prezentau indicii de manipulare a kilometrajului, iar diferența medie identificată era de aproximativ 95.000 de kilometri.

Aceleași date indică și un impact financiar important: cumpărătorii pot ajunge să plătească semnificativ mai mult pentru autoturisme al căror kilometraj a fost modificat.

Cum este „resetat” odometrul

Manipularea kilometrajului nu mai presupune neapărat intervenții complicate asupra bordului. În multe situații, modificarea poate fi făcută electronic, cu echipamente de diagnosticare.

Problema apare după ce autoturismul trece granița. Dacă informațiile existente în țara de origine nu sunt comparate automat cu datele disponibile în România, cumpărătorul poate vedea un număr de kilometri care pare perfect plauzibil.

Exteriorul mașinii poate fi, de asemenea, înșelător. Un autoturism bine cosmetizat, cu interior curat, anvelope noi și fotografii profesioniste poate crea impresia unei mașini puțin rulate.

De aceea, simpla inspecție vizuală nu este suficientă.

Ce se întâmplă cu istoricul din Germania sau Belgia

În cazul unui autoturism importat, povestea mașinii nu începe în momentul în care aceasta este înmatriculată în România.

Kilometrii parcurși înainte de import pot apărea în registrele din țara de origine, în documentele de service, la inspecțiile tehnice sau în bazele de date ale unor companii private. Dacă aceste informații nu sunt accesibile cumpărătorului român, manipularea efectuată înainte de import poate fi greu de observat.

Unul dintre punctele vulnerabile este tocmai lipsa unei interconectări complete a bazelor de date europene.

Parlamentul European a solicitat încă din 2017 dezvoltarea unor sisteme prin care informațiile privind kilometrajul să poată fi schimbate între state. EUCARIS oferă deja infrastructura pentru schimburi de date între autorități, însă accesul efectiv la informațiile relevante nu este uniform în toate statele.

Belgia are un sistem care arată că problema poate fi redusă

Un exemplu interesant vine din Belgia, unde sistemul Car-Pass înregistrează istoricul kilometrajului.

Potrivit informațiilor citate în analiza europeană menționată, sistemul belgian a permis inclusiv transmiterea unor înregistrări de kilometraj către alte state europene. O mai bună circulație a informațiilor face mult mai dificilă modificarea istoricului unui autoturism înainte de revânzare într-o altă țară.

Diferența este importantă: cu cât există mai multe puncte oficiale în care este înregistrat kilometrajul, cu atât devine mai ușor de identificat o eventuală discrepanță.

De ce mașina poate părea perfect normală

Una dintre dificultățile majore pentru cumpărător este că o mașină cu kilometraj modificat nu arată neapărat suspect.

O tapițerie poate fi schimbată. Volanul poate fi recondiționat. Pedalele pot fi înlocuite. Caroseria poate fi lustruită sau reparată.

În schimb, anumite componente mecanice păstrează urme ale utilizării îndelungate.

Uzura discurilor de frână, a articulațiilor, a scaunului șoferului, a volanului, a pedalelor sau istoricul intervențiilor tehnice pot ridica semne de întrebare. Aceste indicii nu demonstrează singure existența unei fraude, dar pot determina cumpărătorul să facă verificări suplimentare.

Un alt caz: 78.000 de kilometri pe bord, peste 240.000 în istoric

În service-urile care lucrează frecvent cu mașini second-hand apar și situații mult mai spectaculoase.

Un autoturism diesel din 2015 avea afișat un rulaj de aproximativ 78.000 de kilometri. Istoricul consultat ulterior indica însă aproximativ 243.000 de kilometri.

O astfel de diferență schimbă radical perspectiva asupra mașinii. Nu mai vorbim doar despre o cifră de pe bord, ci despre o diferență care poate influența prețul, durata de viață estimată a componentelor și costurile viitoare de întreținere.

Cum poate fi verificată o mașină înainte de cumpărare

Cumpărătorul nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe ceea ce scrie în anunț sau pe afirmațiile vânzătorului.

O verificare mai atentă poate include:

• verificarea VIN-ului;
• consultarea istoricului disponibil în România;
• verificarea înregistrărilor de kilometraj;
• compararea kilometrajului cu facturile și documentele de service;
• verificarea istoricului din țara de origine;
• o inspecție tehnică realizată de un mecanic independent;
• verificarea eventualelor daune anterioare.

Rapoartele de istoric auto pot aduce informații suplimentare despre kilometraj, accidente și alte evenimente înregistrate pentru un anumit vehicul. De exemplu, platformele specializate folosesc baze de date din mai multe surse pentru a reconstrui istoricul unei mașini.

Important este însă ca un astfel de raport să fie privit ca o componentă a verificării, nu ca o garanție absolută că toate informațiile despre mașină au fost descoperite.

De ce problema îi afectează în primul rând pe cumpărători

Kilometrajul este una dintre informațiile care influențează direct prețul unei mașini second-hand. Două autoturisme identice ca an, motor și dotări pot avea valori foarte diferite dacă unul are 90.000 de kilometri, iar celălalt 190.000.

Tocmai aici apare tentația manipulării: un rulaj mai mic poate face un autoturism să pară mai atractiv și poate susține un preț mai mare.

Cumpărătorul care descoperă adevărul după achiziție rămâne însă cu problema reală: o mașină mai uzată decât credea, cu posibile costuri suplimentare de întreținere și cu o valoare de revânzare diferită.

Problema nu este doar tehnică, ci și una de transparență

Piața europeană a automobilelor rulate funcționează transfrontalier. Mașinile circulă dintr-o țară în alta, iar informațiile despre ele ar trebui să circule la fel de ușor.

În lipsa unor baze de date interconectate și ușor accesibile, cumpărătorul trebuie să reconstruiască singur istoricul autoturismului.

Iar aici apare principala vulnerabilitate: mașina poate trece granița într-o singură zi, în timp ce istoricul ei rămâne fragmentat în mai multe sisteme.

Până când schimbul de informații va fi complet și uniform la nivel european, cea mai sigură abordare pentru un cumpărător rămâne verificarea documentelor, a VIN-ului, a istoricului de service și a stării tehnice înainte de plata mașinii.

Un bord care arată 90.000 de kilometri este, în definitiv, doar un punct de plecare. Important este ca cifra să poată fi susținută de restul poveștii mașinii.