Românii nu trebuie să suporte la nesfârșit nota de plată pentru erorile judiciare provocate cu rea-credință sau din gravă neglijență! AUR propune reguli mai dure pentru tragerea la răspundere a magistraților vinovați și cere ca statul să recupereze obligatoriu prejudiciile achitate din bani publici.

Un cetățean este nedreptățit de o eroare judiciară, statul pierde un proces și ajunge să plătească despăgubiri, iar factura este achitată din banii contribuabililor. Dar ce se întâmplă atunci când prejudiciul a fost provocat de un magistrat care și-a exercitat atribuțiile cu rea-credință sau cu gravă neglijență? În actualul sistem, recuperarea banilor este îngreunată de proceduri și termene restrictive.

AUR vrea să schimbe această situație și propune un mecanism prin care responsabilitatea să nu mai rămână doar pe hârtie. Mesajul inițiativei este tranșant: cine provoacă prejudicii prin abuz sau neglijență gravă trebuie să răspundă, iar contribuabilii nu trebuie transformați în plătitorii permanenți ai greșelilor altora.

AUR atacă una dintre cele mai controversate probleme ale sistemului judiciar: răspunderea reală a magistraților

Senatorul AUR Nicolae Vlahu propune modificarea legislației astfel încât statul să nu mai trateze recuperarea prejudiciilor ca pe o simplă posibilitate, ci ca pe o obligație atunci când vinovăția magistratului este dovedită.

În prezent, deși legea prevede răspunderea pentru rea-credință și gravă neglijență, mecanismul de recuperare a banilor ridică numeroase dificultăți. Statul trebuie să parcurgă o procedură prealabilă în fața Consiliului Superior al Magistraturii, iar termenul de recuperare este de numai un an.

Mai mult, în cauzele penale, Codul de procedură penală prevede că statul „poate” solicita recuperarea sumelor. AUR consideră că tocmai această formulare lasă loc unei abordări prea permisive.

Formațiunea politică cere eliminarea acestei portițe legislative și instituirea unei obligații clare: dacă vinovăția este stabilită de instanță, prejudiciul trebuie recuperat.

Trei ani pentru recuperarea banilor și proceduri obligatorii împotriva celor vinovați

Proiectul legislativ L235/2026, aflat pe rolul Senatului, vine cu modificări importante:

• Regres obligatoriu: Ministerul Finanțelor va trebui să solicite recuperarea despăgubirilor de la magistratul vinovat, după ce statul a fost obligat definitiv să le achite.
• Termen extins la trei ani: perioada pentru recuperarea prejudiciilor crește de la un an la trei ani.
• Fără excepții în cauzele penale: AUR propune eliminarea termenului „poate” din Codul de procedură penală, astfel încât recuperarea sumelor să devină obligatorie.
• Respectarea deciziilor CCR și ale Înaltei Curți: ignorarea acestora cu rea-credință sau gravă neglijență ar urma să fie din nou sancționată ca abatere disciplinară distinctă.
• Transparență financiară: instituțiile vor trebui să publice anual câți bani au plătit cetățenilor drept despăgubiri și cât au reușit să recupereze de la cei responsabili.

Practic, inițiatorii vor ca fiecare leu pierdut de stat din cauza unor abateri grave dovedite să fie urmărit pentru recuperare. Nu este vorba despre sancționarea magistraților pentru soluții care nu convin cuiva, ci despre răspunderea celor a căror vinovăție este stabilită prin hotărâre judecătorească.

Magistrații de bună-credință, protejați. Cei vinovați, trași la răspundere!

AUR subliniază că independența justiției nu trebuie folosită drept scut pentru eventuale abuzuri. O hotărâre anulată de o instanță superioară nu înseamnă automat rea-credință sau neglijență gravă.

Vinovăția trebuie demonstrată în instanță, iar magistratul trebuie să beneficieze de toate garanțiile dreptului la apărare.

Dar independența nu poate însemna lipsa oricărei responsabilități. Acesta este principiul pe care AUR îl pune în centrul proiectului: protecție pentru profesioniștii care își fac datoria cu bună-credință și răspundere pentru cei care încalcă grav legea.

AUR vrea să aducă în magistratură profesioniști cu experiență. Posturile vacante trebuie ocupate!

Inițiativa politică nu se oprește la răspunderea magistraților. AUR propune și o soluție pentru deficitul de personal din instanțe și parchete, prin organizarea unor concursuri distincte pentru profesioniștii cu experiență juridică.

Pragurile de vechime propuse sunt:

• 10 ani de experiență pentru accesul la judecătorii;
• 15 ani pentru tribunale;
• 20 de ani pentru curțile de apel.

Măsurile ar viza atât funcțiile de judecător, cât și pe cele de procuror.

Selecția ar urma să fie una riguroasă, cu evaluarea cunoștințelor juridice, a capacității de analiză a probelor, a integrității și a aptitudinilor psihologice. Candidații admiși ar urma să parcurgă și o etapă de pregătire practică la Institutul Național al Magistraturii.

În plus, posturile vacante din instanțele și parchetele suprasolicitate ar urma să fie ocupate cu prioritate.

Nicolae Vlahu: „Este firesc ca magistratul care a greșit cu rea-credință să răspundă pentru acești bani”

Senatorul AUR Nicolae Vlahu susține că românii nu trebuie să plătească din propriile taxe pentru prejudicii provocate de magistrați care au acționat cu rea-credință sau din gravă neglijență.

„Un cetățean care a fost victima unei erori judiciare primește despăgubiri din bani publici. Este firesc ca magistratul care a greșit cu rea-credință sau din gravă neglijență să răspundă pentru acești bani. Îi protejăm pe magistrații care își fac treaba cu bună-credință și cerem răspundere doar acolo unde vinovăția este dovedită în instanță”, a declarat senatorul AUR.

Acesta a atras atenția și asupra necesității ocupării posturilor vacante, pentru ca dosarele să nu mai fie ținute în loc de lipsa personalului.

AUR cere reguli clare: funcția publică înseamnă responsabilitate, nu imunitate în fața legii

Propunerea legislativă privind răspunderea magistraților, înregistrată la Senat cu numărul L235/2026, se află în procedură parlamentară.

AUR intenționează să extindă modificările și asupra Codului de procedură penală, prin amendamente, în timp ce măsurile privind accesul profesioniștilor cu experiență în magistratură vor face obiectul unei inițiative legislative distincte.

Miza este una majoră: banii publici, încrederea cetățenilor în justiție și responsabilitatea celor care exercită o funcție atât de importantă într-un stat de drept.

Românii au dreptul la o justiție corectă, dar au și dreptul să știe că nimeni nu este mai presus de lege. Iar atunci când reaua-credință sau grava neglijență sunt dovedite, răspunderea trebuie să fie reală, nu doar o promisiune trecută într-un text legislativ.