Când vine vorba despre una dintre cele mai importante instituții de control ale statului, PSD trebuie să răspundă la o întrebare simplă: ce îi recomandă pe oamenii pe care îi promovează — competența demonstrată sau trecutul politic și relațiile din partid?

Curtea de Conturi nu este o filială de partid. Nu este un refugiu pentru foști politicieni și nici o anexă a negocierilor purtate în culisele Parlamentului. Este instituția care trebuie să verifice dacă banii publici sunt cheltuiți legal și responsabil. Tocmai de aceea, orice tentativă de a transforma conducerea sa într-o miză de partid trebuie privită cu maximă atenție.

Iar informațiile apărute despre numele luate în calcul de PSD pentru conducerea interimară a instituției ridică întrebări serioase.

Potrivit relatărilor de presă, printre variantele discutate se află Sorin Lazăr, fost parlamentar și fost lider al PSD Buzău, descris drept apropiat al lui Marcel Ciolacu, și Ion Mocioalcă, fost lider social-democrat și actual vicepreședinte al Curții de Conturi.

Nu este suficient să constați că ambii au avut cariere politice. Nici nu ar fi corect să susții că apartenența la un partid îi descalifică automat. Dar este absolut legitim să ceri explicații atunci când promovarea unor foști oameni de partid într-o instituție de control nu este însoțită de o prezentare publică și convingătoare a criteriilor profesionale care îi recomandă.

De ce acești oameni? Ce rezultate concrete îi recomandă? Ce garanții există că instituția va rămâne independentă de interesele politice? Aceste întrebări nu pot fi expediate cu formule birocratice și nici îngropate în negocieri parlamentare.

Curtea de Conturi nu trebuie să devină premiul de consolare al politicii

În România, încrederea în instituțiile publice este afectată de prea multe controverse privind numirile politice și împărțirea funcțiilor. Tocmai de aceea, conducerea unei instituții care verifică administrarea banilor publici ar trebui să reprezinte un exemplu de rigoare și transparență.

Când un partid promovează persoane cu un trecut politic important pentru ocuparea unor funcții de control, obligația sa de a explica alegerea devine cu atât mai mare. Nu este suficient ca un candidat să aibă experiență în Parlament sau să fi ocupat anterior o funcție în instituție. Trebuie să existe argumente clare privind competența sa în domeniul controlului financiar, capacitatea de conducere și independența profesională.

În absența unor explicații convingătoare, întrebarea privind criteriile reale ale selecției rămâne deschisă.

Iar PSD, un partid care a avut o influență majoră asupra administrației publice românești, nu poate pretinde că aceste preocupări sunt nejustificate. Cu cât miza unei numiri este mai mare, cu atât standardul de transparență trebuie să fie mai ridicat.

Sorin Lazăr și întrebarea relațiilor politice

Sorin Lazăr este un fost parlamentar și fost lider al PSD Buzău, prezentat în relatările de presă drept un apropiat al lui Marcel Ciolacu. În prezent, ocupă o funcție de conducere în cadrul Curții de Conturi.

Aceste informații nu demonstrează că ar fi incapabil să îndeplinească atribuțiile funcției. Dar nici nu scutesc partidul de obligația de a explica de ce îl consideră potrivit pentru o poziție atât de importantă.

Dacă experiența profesională este argumentul decisiv, atunci ea trebuie prezentată public. Dacă există rezultate relevante în activitatea de control și audit, acestea trebuie să poată fi evaluate. Dacă independența candidatului este garantată, trebuie explicat prin ce mecanisme.

Într-o instituție care trebuie să verifice inclusiv modul în care sunt administrați banii publici de autorități conduse de politicieni, credibilitatea nu poate fi construită exclusiv pe declarații de susținere.

PSD trebuie să înțeleagă că relațiile politice nu reprezintă, prin ele însele, o calificare profesională. Iar cetățenii nu au de ce să accepte numiri importante fără să li se prezinte argumente verificabile în favoarea candidaților.

Ion Mocioalcă și obligația de a clarifica orice controversă

Numele lui Ion Mocioalcă ridică, la rândul său, întrebări care trebuie tratate cu precizie și transparență.

Potrivit relatărilor de presă, fostul lider social-democrat a fost vizat de un dosar instrumentat de DNA, clasat în octombrie 2023, cu patru zile înainte de numirea sa în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi.

Clasarea dosarului nu echivalează cu o condamnare și nu permite prezentarea lui Mocioalcă drept vinovat de o infracțiune. Dar cronologia relatată justifică întrebări despre procesul de numire, despre criteriile avute în vedere și despre modul în care a fost evaluată candidatura sa.

Într-o instituție care trebuie să inspire încredere, asemenea întrebări nu ar trebui tratate ca atacuri politice. Răspunsurile clare și documentate sunt în interesul publicului și al instituției înseși.

Tocmai acesta este testul pentru PSD: poate explica, transparent și cu argumente profesionale, de ce oamenii pe care îi susține sunt potriviți pentru responsabilitățile pe care dorește să le încredințeze?

Cine supraveghează supraveghetorii?

Aceasta este adevărata miză a disputei.

Curtea de Conturi trebuie să poată verifica administrarea banilor publici fără ca activitatea sa să fie umbrită de suspiciunea că relațiile politice ar putea influența deciziile instituției. Independența nu este un accesoriu administrativ. Este o condiție fundamentală pentru credibilitatea controlului financiar.

De aceea, procesul de desemnare a conducerii nu poate fi redus la întrebarea dacă un partid are suficiente voturi pentru a-și impune preferința. Puterea parlamentară poate conta în procedură, dar nu ține loc de justificare profesională.

PSD ar trebui să publice criteriile pe care le consideră esențiale, să explice ce experiență relevantă au candidații și să arate cum poate fi protejată independența instituției. Orice altă abordare riscă să lase impresia că negocierea politică este mai importantă decât responsabilitatea față de contribuabili.

Iar dacă partidul consideră că aceste candidaturi sunt pe deplin justificate, atunci are toate motivele să demonstreze acest lucru prin argumente și documente, nu doar prin aritmetică parlamentară.

Banii românilor nu sunt proprietatea niciunui partid

Românii nu finanțează instituțiile statului pentru ca funcțiile lor de conducere să devină obiectul unor înțelegeri politice lipsite de transparență. Le finanțează pentru ca acestea să funcționeze în interes public, să respecte legea și să poată fi trase la răspundere.

De aceea, orice numire la vârful Curții de Conturi trebuie judecată prin prisma competenței, integrității, experienței relevante și independenței. Nu prin prestigiul unui partid, prin apropierea de un lider sau prin poziția ocupată în ierarhia politică.

PSD trebuie să explice public de ce susține aceste nume și ce le recomandă pentru o asemenea responsabilitate. Iar Parlamentul are datoria să trateze această decizie ca pe una care privește interesul public, nu ca pe o simplă formalitate politică.

Curtea de Conturi trebuie să controleze modul în care este administrată puterea publică, nu să devină o sursă suplimentară de suspiciuni privind distribuirea ei.

Dacă PSD vrea să demonstreze că pune interesul public înaintea interesului de partid, acesta este momentul să o facă. Prin transparență, criterii profesionale clare și argumente verificabile.

Pentru că banii publici aparțin cetățenilor. Iar dreptul acestora de a cere instituții independente nu poate fi negociat în culisele niciunui partid.