Judecătorul Claudiu-Eduard Corobană a apreciat că acuzațiile invocate pentru menținerea măsurii preventive nu erau susținute de suficiente probe și că privarea de libertate ar fi fost disproporționată.

Motivarea Tribunalului București privind măsura arestării preventive în cazul lui Călin Georgescu și al omului de afaceri Ionel Rusen aduce în prim-plan argumentele juridice care au stat la baza deciziei instanței.

Potrivit motivării prezentate de OrtodoxINFO, judecătorul Claudiu-Eduard Corobană a considerat că materialul probator indicat de procurori nu oferea suficiente elemente concrete pentru a justifica prelungirea măsurii privative de libertate.

Una dintre ideile centrale ale hotărârii este că simpla existență a unei anchete penale nu reprezintă, prin ea însăși, un motiv suficient pentru menținerea unei persoane în arest preventiv. O asemenea măsură trebuie să se bazeze pe probe și pe îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.

Lipsa probelor pentru acuzațiile privind infracțiunile informatice

În motivare, judecătorul a analizat acuzațiile referitoare la presupuse fapte de instigare la efectuarea unor operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, la alterarea integrității datelor informatice și la perturbarea funcționării sistemelor informatice.

Aceste acuzații aveau legătură, potrivit documentului citat, cu verificarea imobilului lui Călin Georgescu din Mogoșoaia, în vederea identificării unor echipamente de înregistrare audio-video instalate de autorități.

Instanța a apreciat că nu au fost prezentate probe care să demonstreze că Georgescu ar fi urmărit să determine o altă persoană să comită infracțiunile informatice menționate. În opinia judecătorului, acțiunea descrisă de procurori nu se încadra, pe baza elementelor prezentate, în condițiile legale ale infracțiunilor invocate.

Prin urmare, motivarea pune accentul pe necesitatea existenței unei legături concrete între faptele imputate și elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a solicitat menținerea arestului.

Suspiciunile privind influențarea anchetei nu ar fi fost demonstrate

Un alt aspect analizat de instanță a fost posibilitatea ca inculpații să fi încercat să influențeze ancheta, să intervină asupra probelor ori să determine alte persoane să adopte asemenea conduite.

Potrivit motivării reproduse în articol, judecătorul a considerat că aceste ipoteze nu erau susținute de suficiente elemente probatorii și că rămâneau la nivelul unor presupuneri ale organului de urmărire penală.

În lipsa unor dovezi concrete privind săvârșirea infracțiunilor informatice invocate, instanța a apreciat că nu era justificată nici aplicarea temeiului legal referitor la presupusa comitere sau pregătire intenționată a unei noi infracțiuni.

Această evaluare a reprezentat unul dintre argumentele importante în analiza necesității prelungirii măsurii preventive.

Instanța nu a identificat un pericol concret pentru ordinea publică

Judecătorul a examinat și argumentele referitoare la riscul pe care punerea în libertate a celor doi inculpați l-ar putea reprezenta pentru ordinea publică și pentru desfășurarea anchetei.

Potrivit motivării, faptele imputate în dosarul privind presupusa constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave ar fi vizat perioada septembrie 2021 – ianuarie 2022.

Instanța a avut în vedere faptul că, de la începutul urmăririi penale, inculpații se aflaseră în libertate sau sub control judiciar într-o altă cauză și că nu fuseseră identificate indicii că activitatea infracțională imputată ar fi continuat după ianuarie 2022.

De asemenea, judecătorul a reținut că nu existau date concrete care să indice că aceștia s-ar fi sustras urmăririi penale, ar fi încercat să influențeze administrarea probelor sau ar fi întreprins acțiuni menite să împiedice desfășurarea anchetei.

În aceste condiții, instanța a apreciat că riscurile invocate pentru justificarea privării de libertate nu erau demonstrate în mod suficient. Totodată, motivarea precizează că această concluzie nu presupune minimalizarea gravității faptelor investigate, ci evaluarea necesității măsurii preventive în circumstanțele concrete ale cauzei.

De ce a fost considerat arestul preventiv disproporționat

În concluzia motivării, judecătorul a arătat că prelungirea arestării preventive nu mai era necesară pentru atingerea scopului urmărit prin această măsură.

Instanța a considerat că obiectivele procedurii penale puteau fi asigurate printr-o măsură mai puțin restrictivă, respectiv controlul judiciar, care presupune respectarea unor obligații stabilite potrivit legii.

În sprijinul acestei abordări au fost invocate și principiile desprinse din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În cauza Ambruszkiewicz împotriva Poloniei, Curtea a subliniat importanța caracterului necesar și proporțional al privării de libertate, precum și obligația de a lua în considerare alternativele mai puțin severe atunci când acestea pot proteja interesele relevante.

Aplicând aceste principii, judecătorul a apreciat că menținerea arestării preventive ar fi reprezentat o măsură disproporționată în raport cu scopul urmărit, în condițiile concrete analizate.

Ce înseamnă decizia pentru Călin Georgescu

Motivarea instanței readuce în atenție un principiu fundamental al procedurii penale: arestarea preventivă trebuie justificată prin motive concrete și nu poate fi menținută exclusiv pe baza gravității acuzațiilor sau a unor presupuneri.

Respingerea solicitării de prelungire a măsurii preventive reprezintă o decizie importantă în plan procedural pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen. Totuși, aceasta nu echivalează cu o achitare definitivă și nu înseamnă că toate acuzațiile din dosar au fost soluționate pe fond.

În continuare, acuzațiile trebuie analizate în cadrul procedurilor judiciare, cu respectarea drepturilor procesuale ale persoanelor implicate și a prezumției de nevinovăție.

Ideea centrală a motivării este că o măsură privativă de libertate trebuie să fie justificată prin probe, să răspundă unor riscuri concrete și să rămână proporțională cu scopul urmărit de justiție.

Sursa foto: Ortodox Info