Birocrația sufocă cetățenii, banii publici se risipesc, iar autoritățile vin cu promisiuni de modernizare care riscă să rămână doar pe hârtie. Petrișor Peiu lansează un atac dur la adresa programului de guvernare și avertizează că digitalizarea, transformată într-o soluție universală, nu va salva o administrație incapabilă să-și rezolve propriile probleme.

Programul de guvernare al Cabinetului Niculescu este pus sub presiune de criticile formulate de Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. Acesta contestă ideea că digitalizarea ar putea deveni remediul miraculos pentru toate disfuncționalitățile statului român și atrage atenția asupra unei realități incomode: introducerea tehnologiei nu înseamnă automat eficiență, transparență sau respect față de cetățean.

În locul unor reforme profunde, administrația riscă să ofere aceeași birocrație, împachetată în platforme informatice și prezentată drept modernizare. Dacă procedurile rămân complicate, dacă documentele continuă să se multiplice, iar sistemele informatice nu funcționează corespunzător, cetățeanul nu câștigă nimic. Se schimbă doar instrumentul prin care este obligat să suporte ineficiența statului.

Digitalizare de fațadă, probleme vechi și bani publici sub presiune

Petrișor Peiu atrage atenția că digitalizarea nu trebuie confundată cu reforma administrației. Un stat eficient nu este cel care mută formularele de la ghișeu pe internet, ci acela care elimină procedurile inutile, reduce timpul pierdut de oameni și își asumă responsabilitatea pentru serviciile pe care le oferă.

Ce rost are o platformă online dacă cetățeanul trebuie să treacă prin aceleași obstacole? Ce înseamnă modernizare dacă instituțiile continuă să funcționeze greoi, iar oamenii sunt nevoiți să suporte consecințele unor sisteme informatice defectuoase?

Problemele semnalate de senator în legătură cu funcționarea infrastructurii informatice din sectorul public, inclusiv în domeniul sănătății, pun sub semnul întrebării eficiența unor investiții prezentate drept soluții pentru viitor.

Mai mult, Peiu contestă modul în care sunt gestionate costurile unor proiecte IT și readuce în discuție contracte controversate din trecut, inclusiv cele asociate Microsoft, precum și chestiuni legate de Schwarz Digits. Aceste referiri alimentează întrebări legitime despre raportul dintre sumele cheltuite și rezultatele obținute. Cheltuirea banilor publici pentru tehnologie trebuie să producă beneficii concrete, nu doar prezentări optimiste și promisiuni administrative.

România, codașă la competențe digitale: realitatea contrazice discursul oficial

Una dintre cele mai grave probleme invocate de Petrișor Peiu este nivelul redus al competențelor digitale în rândul populației. Potrivit datelor citate de senator, media europeană a adulților care dețin competențe digitale de bază este de 60,4%, în timp ce valorile indicate pentru mai multe regiuni ale României sunt mult mai mici.

Printre procentele prezentate de acesta se numără 27,1% pentru Banat–Oltenia, 29,9% pentru Vest–Centru, 30,2% pentru Dobrogea–Moldova și 37,95% pentru Muntenia.

Aceste cifre ridică o întrebare fundamentală pentru guvernanți: cum poate fi construită o administrație cu adevărat digitală dacă o parte importantă a populației nu dispune de competențele necesare pentru a utiliza serviciile electronice?

Nu este suficient ca Executivul să anunțe platforme, proiecte și obiective ambițioase. Statul are obligația să se asigure că oamenii pot folosi efectiv serviciile oferite și că nimeni nu este abandonat în numele unei modernizări făcute fără o strategie realistă.

Digitalizarea impusă fără simplificare, sprijin pentru cetățeni și infrastructură funcțională riscă să transforme o promisiune de progres într-o nouă sursă de frustrare.

Serviciile publice online, un test pe care statul român încă îl ratează

Nici în privința utilizării serviciilor publice online situația prezentată de Peiu nu este încurajatoare. Pentru anul 2025, senatorul indică o medie europeană de 57,7% și susține că șase regiuni europene cu niveluri de utilizare sub 20% se află în România.

Potrivit cifrelor invocate de acesta, Sud-Vest Oltenia ar înregistra 12,9%, Muntenia 13,4%, Moldova 13,6%, iar Nord-Vest 14,8%. Pentru București–Ilfov, procentul indicat depășește ușor 27%, în timp ce regiunea Vest ar ajunge la 21,4%.

Dacă aceste date sunt confirmate de statisticile oficiale și indicatorii sunt comparabili, diferența față de media europeană arată dimensiunea provocării. Nu vorbim doar despre calculatoare și aplicații, ci despre capacitatea instituțiilor de a furniza servicii accesibile, funcționale și utile.

În aceste condiții, simpla invocare a digitalizării nu poate ține loc de bilanț. Guvernul trebuie evaluat după rezultate concrete: câte proceduri au fost eliminate, cât timp economisesc cetățenii, cât costă sistemele informatice și cât de bine funcționează acestea.

Fără reformă reală, digitalizarea riscă să devină încă o promisiune politică

Critica lui Petrișor Peiu lovește în punctul sensibil al programului guvernamental: diferența dintre obiectivele anunțate și capacitatea statului de a le transforma în rezultate măsurabile.

România nu are nevoie de simple declarații despre modernizare. Are nevoie de instituții care funcționează, de cheltuieli publice justificate, de proceduri simplificate și de servicii care nu transformă fiecare solicitare într-o cursă cu obstacole.

Digitalizarea poate fi o componentă importantă a reformei, dar nu poate înlocui reforma însăși. Fără reguli simplificate, sisteme informatice fiabile, personal pregătit și responsabilitate pentru modul în care sunt cheltuiți banii publici, tehnologia riscă să rămână doar o promisiune costisitoare.

Mesajul politic care se desprinde din criticile lui Petrișor Peiu este direct: administrația nu poate pretinde că se modernizează doar pentru că își mută birocrația pe internet. Cetățenii nu au nevoie de sloganuri, ci de rezultate. Iar un guvern care promite eficiență trebuie să demonstreze, prin fapte și cifre verificabile, că statul funcționează mai bine, costă mai puțin și respectă timpul oamenilor.

Sursa foto: Știripesurse