Discursul lui Ilie Bolojan împotriva PSD ridică o întrebare pe care liberalii ar prefera să o evite: cum poate PNL să se delimiteze astăzi de un partid alături de care a guvernat, a negociat puterea și a candidat la alegeri? Când vine vorba despre austeritate și deficit, liberalii își revendică meritele. Când vine vorba despre responsabilitate, încep să arate cu degetul spre alții.

Ilie Bolojan a urcat la tribuna Parlamentului cu tonul unui politician hotărât să împartă dreptatea în politica românească. PSD trebuie să răspundă pentru deciziile sale, social-democrații nu trebuie să mai invoce moștenirea guvernărilor precedente, iar noul Executiv trebuie judecat după rezultate.

Foarte bine. Dar același standard trebuie aplicat tuturor.

Înainte de a le cere altora să dea socoteală, Bolojan ar trebui să explice și partea liberală a acestei istorii. Pentru că PNL nu a fost un spectator nevinovat al guvernărilor din ultimii ani. A participat la ele, a negociat funcții, a împărțit responsabilități și a beneficiat de sprijin parlamentar. În mai multe momente decisive, PSD a fost partenerul fără de care liberalii ar fi trebuit să caute alte formule pentru a rămâne la putere.

Acum, când nota de plată a politicilor fiscale ajunge în fața cetățenilor, discursul se schimbă. PNL vorbește despre reforme, responsabilitate și sacrificii necesare, în timp ce trecutul comun cu PSD pare să devină un detaliu incomod.

Nu poți să împarți puterea cu PSD atunci când îți convine, iar apoi să te comporți ca și cum toate problemele țării ar fi fost provocate de partenerul tău.

Cine l-a ajutat pe Bolojan să ajungă la Palatul Victoria?

Bolojan nu a ajuns premier în urma unei victorii politice obținute exclusiv de PNL. Guvernul său a fost învestit în iunie 2025 în urma unui acord între PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale. Executivul a primit 301 voturi favorabile în Parlament.

Acesta este punctul de plecare pe care niciun discurs răsunător nu îl poate șterge: mandatul lui Bolojan s-a sprijinit pe o majoritate de coaliție în care PSD a avut un rol important.

Fără acordul politic și susținerea parlamentară a social-democraților, liberalii ar fi trebuit să găsească o altă majoritate pentru instalarea Guvernului. Aceasta este realitatea politică, indiferent cât de apăsat vorbește astăzi liderul PNL despre responsabilitatea PSD.

Mai mult, acordul de guvernare prevedea o rotație a premierilor, cu funcția urmând să revină PSD în etapa stabilită de parteneri. Prin urmare, guvernarea Bolojan nu a fost un proiect exclusiv liberal, ci rezultatul unei negocieri politice între formațiunile coaliției.

De aici vine întrebarea legitimă: dacă sprijinul PSD a fost suficient de bun pentru a face posibilă instalarea Guvernului, de ce contribuția aceluiași partener este atât de ușor trecută în plan secund atunci când începe împărțirea meritelor și a responsabilităților?

Bolojan poate să critice PSD. Este dreptul său politic. Dar nu poate cere publicului să uite cine a participat la formarea majorității care l-a adus la conducerea Guvernului.

Când vine vorba de deficit, PNL își asumă meritele. Când vine vorba de putere, PSD devine incomod

Reducerea deficitului bugetar a devenit una dintre principalele teme ale discursului liberal. Bolojan vorbește despre măsuri dificile, despre necesitatea reformelor și despre corectarea dezechilibrelor financiare.

Dar cine a făcut posibilă adoptarea acestor măsuri?

Primul pachet fiscal din vara anului 2025 a fost promovat de Guvern prin angajarea răspunderii, într-un context politic în care PSD făcea parte din coaliția de guvernare. Printre măsuri s-au numărat majorarea TVA și alte modificări fiscale care au afectat categorii diferite de contribuabili.

Așadar, nu vorbim despre o operațiune politică realizată de PNL de unul singur. Vorbim despre decizii promovate de un Executiv de coaliție, susținut de o majoritate parlamentară în care PSD a participat la susținerea guvernării.

Dacă Bolojan consideră că aceste măsuri reprezintă o dovadă a eficienței politicilor sale, atunci trebuie să explice și rolul partenerilor care au făcut posibilă adoptarea lor.

Iar dacă rezultatele economice sunt invocate drept argument în favoarea Guvernului, ele trebuie demonstrate prin cifre oficiale, nu doar prin declarații politice. Evoluția deficitului trebuie analizată în raport cu execuția bugetară, veniturile, cheltuielile și efectele măsurilor fiscale.

Mai există și o altă întrebare, la fel de importantă: cine suportă costul acestor decizii? Cetățenii care plătesc taxe mai mari, angajații afectați de măsurile de austeritate și firmele care se confruntă cu noi obligații fiscale au dreptul să știe nu doar ce rezultate promite Guvernul, ci și dacă povara este distribuită echitabil.

Un premier nu poate cere populației să accepte sacrificii fără să explice transparent ce rezultate concrete au fost obținute și ce responsabilitate își asumă fiecare partid din coaliție.

PNL și PSD au împărțit puterea. Acum, liberalii încearcă să rescrie povestea

În noiembrie 2021, PNL și PSD au format împreună, alături de UDMR, o coaliție de guvernare. În 2023, funcția de premier a trecut de la liberalul Nicolae Ciucă la social-democratul Marcel Ciolacu, în cadrul rotației convenite între parteneri.

În 2024, cele două partide au mers împreună la alegerile europarlamentare, pe o listă comună.

Acestea nu sunt impresii și nici atacuri lansate de adversarii PNL. Sunt momente documentate ale istoriei politice recente.

Prin urmare, când liberalii vorbesc despre PSD ca și cum ar fi fost un adversar permanent, ținut la distanță de deciziile puterii, trebuie reamintit contextul real: cele două formațiuni au colaborat, au împărțit guvernarea și au construit împreună majorități parlamentare.

Asta nu înseamnă că responsabilitatea fiecărei decizii trebuie împărțită mecanic în mod egal. Înseamnă însă că niciun partid nu poate fugi de propriile decizii doar pentru că relația cu fostul partener a devenit mai dificilă.

PNL trebuie să răspundă pentru miniștrii pe care i-a avut, pentru guvernele pe care le-a condus și pentru politicile pe care le-a susținut. PSD trebuie să răspundă pentru partea sa. Tocmai acesta ar trebui să fie standardul unei dezbateri politice serioase.

Nu există o regulă potrivit căreia meritele se împart selectiv, iar responsabilitatea se pasează integral celuilalt.

Aproape șapte ani de putere? Să discutăm concret despre guvernări, nu despre sloganuri

Ideea că PNL s-ar fi menținut la putere aproape șapte ani exclusiv cu ajutorul PSD nu descrie corect întreaga cronologie: între decembrie 2020 și noiembrie 2021, liberalii au guvernat alături de USR-PLUS și UDMR, fără PSD.

Dar acest lucru nu șterge perioada ulterioară, în care PNL și PSD au construit o coaliție de guvernare și au împărțit responsabilități importante.

Ceea ce trebuie discutat este tocmai această succesiune de alianțe și decizii. Liberalii au avut acces la putere în formule diferite, iar colaborarea cu PSD a devenit, la un moment dat, una dintre bazele guvernării.

De aceea, este legitim să întrebăm ce bilanț își asumă PNL pentru anii în care a participat la guvernare și ce explicații oferă pentru problemele care au continuat să afecteze finanțele publice și administrația.

Dacă Bolojan consideră că trecutul trebuie analizat fără menajamente, atunci analiza trebuie să înceapă și cu propriul partid. Nu doar cu adversarii politici.

Bolojan cere responsabilitate. Atunci să accepte același standard pentru PNL

În discursul public, este simplu să ceri explicații celorlalți. Mai dificil este să accepți că aceleași întrebări se întorc și asupra ta.

Ce responsabilitate își asumă PNL pentru perioada în care a guvernat alături de PSD? Ce rezultate concrete pot fi atribuite miniștrilor liberali? Ce măsuri au susținut liberalii în anii precedenți și ce efecte au avut? Cum explică partidul diferența dintre promisiunile sale și rezultatele efective ale guvernărilor la care a participat?

Aceste întrebări nu pot fi eliminate printr-un discurs ferm în Parlament.

Iar în privința deficitului, explicațiile trebuie să fie și mai precise. Guvernele succesive au contribuit, în perioade diferite, la evoluția finanțelor publice. Evaluarea trebuie să se bazeze pe date, pe deciziile efectiv adoptate și pe responsabilitățile instituționale ale fiecărui Executiv.

Nu este suficient ca actualul premier să vorbească despre moștenirea primită. Trebuie să arate ce anume a făcut fiecare guvern, ce putea fi anticipat, ce decizii au fost amânate și ce soluții au fost susținute inclusiv de partidul său.

Dacă PSD trebuie să răspundă pentru guvernările comune, PNL trebuie să facă exact același lucru.

România nu are nevoie de un concurs de discursuri, ci de un bilanț complet

Românii nu își plătesc facturile cu declarații politice. Nu își echilibrează bugetele familiale prin conferințe de presă și nu își recuperează puterea de cumpărare din dispute între foști parteneri de guvernare.

Cetățenii au dreptul să afle cine a luat deciziile, cine le-a susținut și cine trebuie să răspundă pentru rezultate. Au dreptul să știe dacă măsurile fiscale produc efectele anunțate și dacă instituțiile statului reduc într-adevăr risipa.

Tocmai de aceea, Bolojan trebuie judecat după același criteriu pe care îl invocă în raport cu PSD: fapte, rezultate și asumarea responsabilității.

Istoria colaborării PNL–PSD nu poate fi ștearsă prin schimbarea discursului politic. Majoritățile parlamentare nu apar din senin, guvernele nu se instalează prin declarații, iar reformele fiscale nu sunt adoptate de un singur om.

Bolojan a ajuns premier printr-un acord de coaliție. Guvernul său a funcționat cu sprijin parlamentar comun. Iar PNL a împărțit cu PSD puterea în momente esențiale ale ultimilor ani. Aceste realități trebuie să facă parte din orice evaluare serioasă a actualei guvernări.

Dacă liderul liberal vrea să vorbească despre responsabilitate, atunci să o facă până la capăt. Să explice și partea PNL, să accepte întrebări despre propriile decizii și să prezinte rezultate verificabile.

Pentru că nimeni nu are dreptul să revendice singur meritele unei guvernări comune și să transfere întreaga povară politică asupra partenerilor atunci când apar probleme.

Înainte de a le ține lecții altora, liberalii trebuie să răspundă la întrebările pe care le ridică propriul lor trecut. Iar Bolojan trebuie să demonstreze, prin date și decizii concrete, că standardul responsabilității pe care îl cere PSD-ului este unul pe care îl aplică și propriului partid.