România se confruntă cu o serie de vulnerabilități în sectorul energetic, de la capacități de producție insuficiente până la lipsa unor soluții adecvate pentru stocarea energiei și întârzieri în dezvoltarea infrastructurii. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că problemele acumulate în ultimii ani se reflectă inclusiv în prețurile suportate de consumatori și de economie.

Sistemul energetic românesc intră într-o perioadă în care investițiile în noi capacități de producție și în infrastructură devin tot mai importante. Cererea de energie, retragerea sau indisponibilizarea unor capacități existente și dezvoltarea surselor regenerabile pun presiune pe un sistem care are nevoie de mai multă flexibilitate.

În acest context, Petrișor Peiu a vorbit despre vulnerabilitățile sectorului energetic în cadrul Summitului Național pentru Securitate Energetică și Investiții, organizat la Palatul Parlamentului.

Potrivit acestuia, una dintre principalele probleme este lipsa unei capacități suficiente de producție, la care se adaugă deficitul de stocare și necesitatea modernizării rețelelor de transport.

Cernavodă, Complexul Oltenia și centralele pe gaze, în centrul discuției

Unul dintre punctele semnalate de senator este producția de energie nucleară. România se bazează în mod semnificativ pe centralele de la Cernavodă, iar oprirea unor unități pentru lucrări de retehnologizare va avea implicații asupra capacității disponibile.

Peiu a indicat și situația Complexului Energetic Oltenia, în condițiile în care România trebuie să stabilească modul în care va asigura în continuare capacitățile necesare pentru echilibrarea sistemului.

În paralel, mai multe proiecte de producție pe gaze au întâmpinat întârzieri. Printre investițiile menționate de liderul senatorilor AUR se află centralele de la Mintia și Iernut, precum și proiectele de la Turceni și Ișalnița.

Miza este importantă: noile capacități ar trebui să compenseze, în timp, retragerea unor unități existente și să ofere sistemului suficientă flexibilitate în perioadele în care producția din surse regenerabile variază.

Energia produsă nu este suficientă dacă nu poate fi stocată

O altă problemă ridicată de Peiu este lipsa capacităților de stocare.

Într-un sistem energetic modern, cantitatea de energie produsă nu este singurul indicator relevant. Contează și momentul în care energia este disponibilă.

Panourile fotovoltaice, de exemplu, produc cel mai mult în timpul zilei, în timp ce consumul poate rămâne ridicat și după reducerea producției solare. Fără suficiente capacități de stocare, energia disponibilă într-un anumit interval nu poate fi transferată cu ușurință către perioadele în care cererea crește.

România nu dispune încă, la nivelul necesar, de proiecte de mare amploare care să ofere această flexibilitate. Peiu a făcut referire atât la centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, cât și la sistemele de baterii.

Rețeaua de transport trebuie să țină pasul cu noile investiții

Problemele nu se opresc la producție și stocare.

Pentru ca energia să ajungă acolo unde este necesară, infrastructura de transport trebuie să poată prelua și distribui volumele de energie produse în diferite regiuni ale țării.

Peiu a indicat, în acest context, necesitatea finalizării unor proiecte importante pentru rețeaua de înaltă tensi, inclusiv a inelului de 400 kV.

Extinderea rețelelor este cu atât mai importantă pe măsură ce România adaugă noi capacități regenerabile. Centralele eoliene și fotovoltaice nu sunt distribuite uniform pe teritoriul țării, iar producția lor poate varia în funcție de condițiile meteorologice.

De ce devin investițiile o problemă de securitate energetică

Pentru România, provocarea nu mai ține doar de construirea unor noi centrale. Sistemul trebuie să poată produce suficientă energie, să o transporte și să o păstreze pentru momentele în care este necesară.

În lipsa unei dezvoltări sincronizate a acestor componente, apar dezechilibre: perioade în care există energie disponibilă în exces și intervale în care sistemul are nevoie de importuri pentru acoperirea consumului.

Mesajul transmis de Petrișor Peiu este că România trebuie să accelereze investițiile în toate cele trei direcții — producție, stocare și transport — dacă vrea să reducă vulnerabilitățile sistemului energetic.

Dezbaterea privind viitorul energiei nu se rezumă, astfel, la alegerea unor tehnologii sau la construirea unor centrale. Pentru ca investițiile să aibă efect asupra consumatorilor și economiei, acestea trebuie integrate într-un sistem capabil să producă energie suficientă, să o gestioneze eficient și să o livreze atunci când cererea este cea mai mare.