Schimbarea numelui de la Palatul Victoria nu înseamnă neapărat și schimbarea puterii din PNL. Cel puțin aceasta este lectura care se conturează după decizia liberalilor de a valida oamenii propuși pentru viitorul Guvern Mureșan.

Deși Ilie Bolojan nu mai este nominalizat pentru funcția de premier, influența sa asupra formulei guvernamentale pare să rămână un subiect central al negocierilor interne din partid. Lista aprobată de Biroul Politic Național al PNL cuprinde șapte liberali, iar niciunul dintre reprezentanții aripii conservatoare care l-au contestat pe Bolojan nu se regăsește între aceștia.

Rezultatul lasă impresia unei schimbări de decor, nu neapărat a unei rupturi de trecut.

Bolojan pleacă din prim-plan, oamenii săi rămân

Noua formulă guvernamentală îl are în centru pe Siegfried Mureșan, însă componența propusă de PNL păstrează o legătură evidentă cu actuala conducere a partidului.

Mircea Abrudean este propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Nazare ar urma să conducă Ministerul Finanțelor, Raluca Turcan este nominalizată la Ministerul Muncii, iar Sebastian Burduja la Energie.

Lista îi mai include pe Andrea Chiș la Justiție, Oana Gheorghiu la Sănătate, Dragoș Pîslaru la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Mihai Dimian la Educație și Cercetare.

Pentru criticii lui Bolojan, problema nu este doar cine intră în Guvern, ci mai ales cine a rămas pe dinafară.

Aripa care l-a contestat pe Bolojan, ignorată la împărțirea ministerelor

În timp ce conducerea PNL își prezintă noua formulă drept o continuare a reformelor începute de Guvernul Bolojan, liberalii care au contestat direcția partidului nu au primit reprezentare în schema guvernamentală.

Este una dintre contradicțiile politice ale momentului: PNL vorbește despre un nou început, dar echipa propusă pentru noul Executiv este asociată, în mare parte, cu aceeași zonă de putere care a dominat partidul în perioada Bolojan.

Adrian Veștea nu a ascuns această nemulțumire. După acceptarea lui Siegfried Mureșan drept candidat pentru funcția de premier, acesta l-a „felicitat” pe Bolojan pentru faptul că a acceptat, în cele din urmă, ca un alt liberal să conducă Guvernul. Totodată, Veștea a ridicat întrebarea de ce aceeași deschidere nu a existat și în luna iunie.

Mesajul este greu de ignorat: pentru o parte a PNL, problema nu a fost doar cine conduce Guvernul, ci și modul în care Bolojan a exercitat controlul politic asupra partidului.

„Undercover Bolojan 2”? Critica vine chiar din interiorul PNL

Rareș Bogdan a mers și mai departe. Liberalul le-a recomandat parlamentarilor PNL să voteze viitorul Executiv, pe care l-a descris drept „undercover Bolojan 2”, susținând în același timp că România are nevoie urgentă de un Guvern stabil și legitim.

Este o formulare care spune mult despre fractura internă din partid.

Pe de o parte, liberalii susțin că este nevoie de un Executiv cu puteri depline. Pe de altă parte, chiar din interiorul PNL apar voci care pun sub semnul întrebării cât de mult se schimbă lucrurile dacă oamenii și direcția asociate lui Bolojan rămân în prim-plan.

Bolojan și discursul guvernului de tranziție

Ironia situației este că Bolojan însuși a susținut în ultimele săptămâni necesitatea unui guvern de tranziție bazat pe tehnocrați.

În septembrie, premierul interimar declara că PNL vede ca posibilă o asemenea soluție, cu obiective limitate și cu oameni competenți în domeniile pe care ar urma să le gestioneze. Bolojan argumenta că România nu își mai permite prelungirea perioadei de provizorat și că este nevoie de un Executiv capabil să ia măsurile necesare pentru perioada următoare.

Problema politică este că noua formulă nu arată ca o ruptură radicală de perioada precedentă. Dimpotrivă, programul aprobat de PNL este prezentat chiar de partid drept unul care „continuă reformele începute de Guvernul Ilie Bolojan”.

Cu alte cuvinte, Bolojan nu mai este nominalizat pentru funcția de premier, dar moștenirea sa politică este inclusă explicit în programul noului Executiv.

Schimbare de premier sau rebrand politic?

Aici apare întrebarea esențială pentru PNL: cât de nou este, de fapt, Guvernul Mureșan?

Siegfried Mureșan va fi cel care va trebui să își asume public noua echipă și programul de guvernare. Dar, dacă structura de putere din partid rămâne aceeași, schimbarea premierului riscă să fie percepută de adversarii lui Bolojan mai degrabă ca o schimbare de fațadă decât ca o schimbare de direcție.

Această interpretare nu vine doar din afara partidului. Mesajele lui Adrian Veștea și Rareș Bogdan arată că există și în interiorul PNL o dispută privind modul în care este exercitată puterea și privind influența pe care Bolojan continuă să o aibă asupra partidului.

Miza reală este mai mare decât lista de miniștri

Pentru PNL, votarea Guvernului Mureșan în Parlament este doar primul test. Mult mai dificilă ar putea fi demonstrarea faptului că partidul poate funcționa după perioada Bolojan fără să rămână captiv aceleiași formule interne.

Deocamdată, mesajul transmis prin lista de miniștri este ambiguu: premierul se schimbă, dar o parte importantă dintre oamenii și politicile asociate perioadei Bolojan rămân.

Iar dacă promisiunea este aceea a unui nou început, întrebarea pe care liberalii vor trebui să o lămurească este simplă: cât de „nou” poate fi un Guvern construit în jurul aceleiași rețele politice care a dominat PNL până acum?

Răspunsul nu va veni din declarații, ci din modul în care noul Executiv va funcționa și din autonomia pe care Siegfried Mureșan o va avea în raport cu vechea conducere a partidului.