Primăria Focșani le cere cetățenilor să nu mai arunce gunoiul pe domeniul public. Mesajul este corect, dar ridică o întrebare pe care administrația condusă de Cristi Misăilă ar trebui să o audă mai des: cine răspunde atunci când problema devine una repetitivă și apare în mai multe cartiere ale municipiului?

Fotografiile realizate recent în mai multe zone din Focșani arată saci de gunoi abandonați lângă containere, cartoane, mobilier, resturi de materiale și alte deșeuri lăsate pe domeniul public. Situațiile au fost documentate pe strada Panduri, Aleea Căminului, strada Popa Șapcă și Aleea Școlii.

Nu este vorba despre un singur cetățean care a aruncat un sac unde nu trebuia. Problema este că astfel de imagini continuă să apară în oraș, iar administrația locală pare să repete, de fiecare dată, același mecanism: constată mizeria, transmite un apel către cetățeni și promite sancțiuni.

Întrebarea este dacă acest mecanism funcționează.

Primăria cere responsabilitate. Dar administrația ce responsabilitate își asumă?

Este evident că oamenii care abandonează deșeuri pe domeniul public trebuie să răspundă pentru ceea ce fac.

Nu există nicio justificare pentru aruncarea mobilierului, molozului sau sacilor cu gunoi lângă containere. Iar Primăria are dreptate să vorbească despre amenzi și despre responsabilitatea cetățenilor.

Dar administrația municipiului nu poate transforma la nesfârșit problema într-o simplă lecție de bun-simț adresată populației.

Pentru că administrația locală nu are doar rolul de a constata că orașul este murdar.

Primarul municipiului are, potrivit atribuțiilor prezentate chiar pe site-ul Primăriei Focșani, responsabilități privind controlul depozitării deșeurilor și conducerea serviciilor publice locale.

Așadar, când problema deșeurilor abandonate devine recurentă, întrebările despre eficiența sistemului de salubrizare și despre modul în care administrația îl supraveghează sunt perfect legitime.

Peste 130.000 de lei pentru gunoiul abandonat

Există și un indicator financiar care spune multe despre amploarea problemei.

Potrivit unei informări publicate în contextul unor imagini cu persoane surprinse abandonând saci de gunoi pe domeniul public, Primăria Focșani a precizat că, numai în 2026, din bugetul local au fost cheltuiți peste 130.000 de lei pentru colectarea deșeurilor abandonate.

Sunt bani publici.

Adică bani proveniți, în ultimă instanță, din taxele și impozitele plătite de focșăneni.

Sigur, responsabilitatea inițială îi aparține celui care aruncă gunoiul ilegal. Dar atunci când administrația ajunge să cheltuiască sume importante pentru a curăța în mod repetat aceleași probleme, apare inevitabil o întrebare: cât de eficient este sistemul de prevenire, supraveghere și sancționare?

Pentru că simpla strângere a gunoiului după ce acesta a fost abandonat nu rezolvă cauza.

Doar curăță efectul.

Focșănenii văd containerele. Primăria vede statistici și camere de supraveghere

Administrația locală a anunțat inclusiv instalarea unor camere de supraveghere în puncte considerate problematice. Într-un caz recent, camerele de pe strada Muncitori au surprins persoane care abandonau saci de gunoi pe trotuar, iar imaginile au fost transmise Poliției Locale.

Este un instrument util.

Dar o administrație performantă nu ar trebui să se mulțumească să filmeze mizeria după ce aceasta apare.

Ar trebui să urmărească de ce anumite puncte devin permanent problematice, cât de repede sunt curățate, câte sancțiuni sunt aplicate efectiv, cât costă intervențiile repetate și ce măsuri sunt luate pentru ca situația să nu se repete.

Altfel, riscăm să avem un oraș în care camerele de supraveghere filmează gunoiul, angajații îl strâng, Primăria publică un comunicat, iar după câteva zile problema reapare.

Un fel de circuit perfect al ineficienței.

Și atunci, ce s-a schimbat?

Problema devine cu atât mai greu de ignorat cu cât administrația Focșaniului investește în modernizarea sistemului de colectare.

Municipalitatea implementează insule ecologice digitalizate, proiect finanțat prin PNRR cu peste 6,8 milioane de lei. Numai că testele au scos la iveală probleme tehnice, iar locuitorii au reclamat inclusiv amplasarea unor containere pe locuri de parcare și lipsa consultării publice.

Cu alte cuvinte, orașul are un sistem nou, investiții importante și promisiunea unei colectări moderne.

Dar imaginile cu gunoiul abandonat rămân.

Și atunci cetățeanul are tot dreptul să întrebe: unde este modernizarea pe care i s-a promis-o?

„Focșaniul nu este groapă de gunoi” – corect. Dar nici administrația nu poate fi doar spectator

Mesajul transmis de ADI „Vrancea Curată” și operatorul Polaris este categoric: Focșaniul nu este groapă de gunoi.

Corect.

Numai că această afirmație trebuie adresată nu doar celor care aruncă ilegal deșeurile, ci trebuie să funcționeze și ca un test pentru administrația locală.

Un oraș curat nu înseamnă doar containere amplasate pe străzi.

Înseamnă colectare eficientă, monitorizare, intervenție rapidă, sancțiuni atunci când acestea se impun și un sistem care să reducă apariția depozitelor clandestine.

Înseamnă și o administrație care nu se limitează la a spune că „cetățeanul este de vină”, ci demonstrează că are control asupra serviciilor publice pe care le gestionează.

Cristi Misăilă trebuie să răspundă la întrebări, nu doar să transmită apeluri

Cristi Misăilă este primarul municipiului Focșani din 2016, potrivit datelor publicate de Primăria Focșani.

Prin urmare, discuția despre felul în care funcționează serviciile publice ale municipiului nu poate fi separată de administrația pe care o conduce.

Nu înseamnă că primarul trebuie făcut responsabil personal pentru fiecare sac abandonat pe o stradă.

Înseamnă însă că administrația trebuie să răspundă pentru cum funcționează sistemul.

Câte sesizări au fost primite?

În câte cazuri au fost identificați vinovații?

Câte amenzi au fost aplicate efectiv?

Cât a costat curățarea deșeurilor abandonate în 2025 și 2026?

Care sunt cele mai problematice zone?

Cât de repede sunt curățate?

Câte dintre aceste puncte redevin focare după intervenția operatorului?

Și, mai ales, de ce aceeași problemă continuă să apară?

Acestea sunt întrebările pe care administrația Focșaniului ar trebui să le explice public.

Un oraș nu poate fi administrat prin comunicate

Este ușor să spui că oamenii trebuie să fie responsabili.

Este ușor să fotografiezi un cetățean care aruncă gunoiul și să anunți că va fi amendat.

Este ușor să publici fotografii cu mizeria și să condamni comportamentul celor care o produc.

Mult mai greu este să demonstrezi că administrația a construit un sistem care funcționează.

Focșaniul are nevoie de mai mult decât comunicate despre civilizație.

Are nevoie de rezultate vizibile.

Iar rezultatele nu se măsoară în numărul de postări de pe Facebook, în fotografii cu containere sau în apeluri la responsabilitate.

Se măsoară în cât de curat este orașul.

În cât de repede dispare gunoiul abandonat.

În câte persoane care încalcă legea sunt identificate și sancționate.

Și în cât de puțini bani publici sunt necesari pentru a repara permanent aceleași probleme.

Focșaniul nu este groapă de gunoi. Dar nici cetățeanul nu este bancomatul administrației

Focșănenii au obligația să respecte regulile de colectare a deșeurilor.

Dar au și dreptul să ceară administrației locale să demonstreze că sistemul pentru care plătesc funcționează.

Iar când municipalitatea anunță că a cheltuit peste 130.000 de lei într-un singur an pentru deșeurile abandonate, în timp ce imaginile cu gunoiul de lângă containere continuă să apară, întrebările despre eficiența administrației nu mai pot fi tratate ca simple atacuri politice.

Sunt întrebări despre bani publici.

Despre servicii publice.

Despre responsabilitate administrativă.

Și despre felul în care arată orașul în care oamenii își plătesc taxele.

Focșaniul nu trebuie să fie groapă de gunoi. Dar pentru ca acest lucru să devină realitate, administrația trebuie să facă mai mult decât să le spună cetățenilor să fie responsabili. Trebuie să demonstreze, prin rezultate, că și ea este.