O vizită oficială la Năruja a fost transformată într-o nouă demonstrație de imagine pentru administrația județeană. Comunicatele vorbesc despre „investiții europene” și despre proiecte care „transformă” comuna. Dincolo de limbajul festivist rămâne însă o întrebare simplă: ce a făcut concret Consiliul Județean Vrancea și ce aparține, în realitate, administrației locale și programelor europene?

Președintele Consiliului Județean Vrancea, Nicușor Halici, a mers la Năruja pentru a prezenta investițiile realizate și proiectele aflate în pregătire. Evenimentul a fost prezentat de CJ Vrancea drept o dovadă că fondurile europene schimbă comunitățile din județ.

Numai că între o investiție europeană și meritele personale ale unui politician există o diferență pe care comunicarea oficială pare să o estompeze.

Renovarea Primăriei și Căminului Cultural nu sunt proiectele personale ale președintelui CJ

La Năruja au fost renovate sediul Primăriei și Căminul Cultural, iar în Centrul Integrat Comunitar funcționează cabinete medical și stomatologic. Sunt investiții importante pentru comunitate, însă sursele oficiale indică finanțări prin programe europene distincte: renovarea Primăriei prin PNRR, iar modernizarea Căminului Cultural prin Programul Regional Sud-Est.

Așadar, simpla prezență a lui Nicușor Halici la inaugurarea sau vizitarea unor obiective nu transformă automat respectivele investiții în realizări ale administrației județene.

De altfel, chiar comunicatul CJ vorbește despre proiecte ale comunei Năruja și despre colaborarea dintre administrația locală, ADR Sud-Est și Consiliul Județean.

„Am susținut proiectul” nu înseamnă „am făcut proiectul”

Cel mai spectaculos exemplu este fostul Spital Jubiliar „Regele Carol I”.

Nicușor Halici spune că proiectul reprezintă una dintre prioritățile pe care le-a susținut pentru finanțare și promite că îl va sprijini până când clădirea va fi redată comunității.

Formularea merită însă pusă în context.

Potrivit informațiilor publice despre proiect, Primăria Năruja este cea care a scos la licitație proiectul de restaurare și transformare a fostului spital într-un Centru Cultural Multifuncțional. Investiția este finanțată prin Programul Regional Sud-Est 2021–2027.

Mai mult, clădirea nu este încă „readusă la viață”. Este un obiectiv care urmează să fie restaurat.

Documentația descrie degradări importante ale construcțiilor, iar valoarea estimată a investiției este de aproximativ 7,58 milioane de lei, incluzând lucrările și amenajările exterioare.

Prin urmare, între o promisiune și o lucrare finalizată există încă un drum.

O clădire istorică aflată în degradare, transformată în decor pentru comunicare politică?

Fostul spital ridicat în perioada lui Carol I este, fără îndoială, un obiectiv cu valoare istorică. Problema nu este existența proiectului, ci modul în care acesta este prezentat.

De ani de zile, clădirea a fost lăsată să se degradeze. În 2017, Digi24 relata că fostul spital ajunsese o ruină și că nu mai funcționa de aproximativ 15 ani.

Astăzi, proiectul de restaurare oferă administrațiilor o oportunitate reală de a recupera acest patrimoniu.

Dar este legitim ca publicul să întrebe: când va fi efectiv finalizată investiția, cât va costa la final, cine răspunde pentru eventualele întârzieri și ce rezultate concrete va produce pentru comunitate?

Acestea sunt întrebările care lipsesc din comunicarea festivă.

Multă „transformare” în comunicat, mai puține detalii despre responsabilitate

În comunicatul oficial, Halici afirmă că „dezvoltarea Vrancei se construiește localitate cu localitate, proiect cu proiect”.

Este un mesaj politic firesc. Dar administrația publică nu ar trebui evaluată prin sloganuri.

Când este vorba despre bani publici și fonduri europene, oamenii au nevoie de informații concrete: valoarea proiectelor, sursa finanțării, contribuția fiecărei administrații, termenele de execuție, stadiul lucrărilor și rezultatele efective.

Altfel, există riscul ca orice proiect european realizat într-o localitate să fie prezentat drept o performanță personală a celui care participă la vizita oficială.

Ce rămâne, de fapt, după fotografia oficială?

Năruja are nevoie de investiții și, mai ales, are nevoie ca acestea să fie duse până la capăt.

Un cabinet medical funcțional este un lucru concret. Un cabinet stomatologic este un lucru concret. O Primărie renovată este un lucru concret. Un Cămin Cultural modernizat este un lucru concret.

În schimb, un proiect aflat încă în procedură nu este o investiție finalizată.

Iar un proiect finanțat din fonduri europene nu devine automat proprietatea politică a unui președinte de Consiliu Județean doar pentru că acesta apare la fața locului și declară că l-a susținut.

Nicușor Halici are tot dreptul să își prezinte contribuția la atragerea și susținerea proiectelor. La fel de important este însă ca administrația să prezinte public și care este contribuția concretă a Consiliului Județean, ce rezultate îi pot fi atribuite direct și care sunt proiectele pentru care responsabilitatea îi aparține efectiv.

Până atunci, între „de la proiecte la fapte”, titlul comunicatului oficial al CJ Vrancea, și faptele propriu-zise rămâne o diferență care merită analizată cu mai multă atenție.