Un control al Curții de Conturi asupra modului în care au fost gestionate fondurile publice în sistemul sanitar-veterinar scoate la iveală mai multe probleme la DSVSA Vrancea. Printre cele mai importante constatări se află o diferență de 996 de animale între efectivul consemnat în documentele oficiale ale unei ferme afectate de pesta porcină africană și numărul de porci luat în calcul la stabilirea despăgubirii.

Situația este prezentată în raportul Curții de Conturi privind auditul situațiilor financiare ale Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor pentru anul 2024. Documentul a vizat atât ANSVSA, cât și instituțiile aflate în subordinea acesteia.

Aproape 1.000 de animale în plus în documentele de despăgubire

Cazul identificat în Vrancea datează din ianuarie 2024, când într-o fermă comercială a fost confirmat un focar de pestă porcină africană.

Conform documentelor analizate în timpul auditului, inclusiv ancheta epidemiologică, efectivul consemnat în exploatație era de 20.328 de porci.

În momentul stabilirii despăgubirilor a fost însă utilizat un efectiv de 21.324 de animale.

Rezultă astfel o diferență de 996 de porci între numărul consemnat oficial și cel pentru care s-a calculat despăgubirea.

Curtea de Conturi notează că reprezentanții societății nu au oferit, în cadrul verificărilor, o explicație pentru această diferență. În același timp, auditorii au constatat că DSVSA Vrancea nu a solicitat clarificări înainte de efectuarea plății.

Raportul de audit consemnează această situație ca o problemă privind verificarea documentelor care au stat la baza despăgubirii. Constatarea auditorilor nu reprezintă, prin ea însăși, stabilirea unei răspunderi penale.

Alte plăți de peste jumătate de milion de lei, verificate de auditori

Problemele constatate în cazul focarului de pestă porcină africană nu s-au limitat la numărul animalelor pentru care s-au acordat despăgubiri.

Potrivit raportului, DSVSA Vrancea a achitat 270.948 de lei pentru carne confiscată și încadrată drept „pagubă colaterală”. Auditorii au constatat că, înaintea efectuării plăților, nu au fost verificate suficient condițiile pe care trebuiau să le îndeplinească operatorii economici pentru a putea primi despăgubiri.

O altă sumă menționată în raport este de 234.818 lei, reprezentând contravaloarea unor medicamente veterinare distruse.

În acest caz, Curtea de Conturi a remarcat că decizia oficială referitoare la sacrificarea animalelor nu prevedea și distrugerea medicamentelor respective.

Cele două categorii de plăți însumează 505.766 de lei.

Important este că raportul nu califică automat întreaga sumă drept un prejudiciu definitiv, ci evidențiază lipsa unor verificări și justificări suficiente care ar fi trebuit realizate înainte de efectuarea plăților.

Și indemnizațiile de hrană au intrat în atenția auditorilor

Controlul a identificat probleme și în ceea ce privește acordarea indemnizațiilor de hrană.

Curtea de Conturi menționează că, la DSVSA Vrancea, au fost acordate indemnizații peste plafonul stabilit de legislație. În informațiile publice prezentate până acum nu este indicată valoarea exactă a sumelor plătite suplimentar în cazul direcției din Vrancea.

O situație asemănătoare a fost identificată și la Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară din București, unde suma acordată peste limita legală s-a apropiat de 44.000 de lei, o parte dintre bani fiind recuperată în timpul controlului.

Problemele identificate la nivelul ANSVSA sunt mai ample

Raportul Curții de Conturi nu se referă exclusiv la situația din Vrancea.

La nivelul întregului sistem ANSVSA au fost identificate mai multe neconcordanțe contabile și financiare. Una dintre cele mai mari privește evaluarea clădirilor și terenurilor aflate în patrimoniul instituțiilor sanitar-veterinare.

Auditorii au identificat o diferență de peste 22 de miliarde de lei în evaluarea acestor active. Potrivit raportului, problema a fost generată în principal de modul în care un program informatic actualiza valorile imobilelor în funcție de inflație, fără să țină cont corespunzător de momentul ultimei reevaluări.

Au fost constatate și diferențe de peste 52 de milioane de lei între anumite evidențe contabile ale ANSVSA și datele transmise prin sistemul național Forexebug.

De asemenea, aproximativ 8,7 milioane de lei solicitați Comisiei Europene pentru programe veterinare nu figurau în contabilitatea instituției, iar aproape 11 milioane de lei reprezentând datorii pentru servicii sanitar-veterinare nu fuseseră înregistrate corespunzător.

Ce trebuie să se întâmple până la sfârșitul lui 2026

În urma auditului, pentru deficiențele care nu au fost remediate în timpul verificărilor au fost stabilite măsuri de corectare.

Printre acestea se numără clarificarea evidențelor contabile, verificarea situației imobilelor, identificarea eventualelor sume plătite nejustificat și recuperarea acestora, acolo unde se va confirma existența unor astfel de situații.

Pentru îndeplinirea măsurilor stabilite prin raport a fost indicat termenul de 31 decembrie 2026.

În cazul DSVSA Vrancea, una dintre principalele întrebări rămâne legată de diferența dintre efectivul de 20.328 de porci consemnat în documentele oficiale și cele 21.324 de animale luate în calcul la despăgubire, precum și de verificările efectuate înaintea autorizării plății.

Până la clarificarea tuturor aspectelor, datele din raport trebuie privite ca constatări ale unui audit financiar, iar eventualele răspunderi și recuperări de sume trebuie stabilite prin procedurile și instituțiile competente.