Profesorilor li s-au promis bani, iar românilor li s-a spus că nota de plată va fi achitată de Europa. Documentele Curții de Conturi arată însă o realitate mult mai incomodă: sute de milioane de lei au fost plătite din bani publici, în timp ce în contabilitatea statului au fost tratate ca sume care urmau să vină de la Comisia Europeană. Iar ceea ce pare la prima vedere o eroare contabilă are un element politic greu de ignorat: același tip de mecanism a apărut în doi ani consecutivi, sub guverne conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

Există momente în care cifrele dintr-un raport oficial spun mai mult decât zeci de declarații politice.

Cazul primelor acordate angajaților din educație este unul dintre ele.

În 2024, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a înregistrat în contabilitate suma de 675.585.739 de lei ca bani de primit de la Comisia Europeană. Problema este că, potrivit Curții de Conturi, pentru aceste măsuri de sprijin nu exista, la momentul respectiv, o decizie de finanțare din fonduri externe nerambursabile și niciun angajament legal al Bruxelles-ului care să garanteze recuperarea banilor.

Cu alte cuvinte, statul român a plătit, iar în contabilitate a trecut nota de plată în contul Europei.

Doar că Europa nu semnase factura.

Ciolacu și povestea banilor europeni care nu erau încă europeni

Guvernarea Marcel Ciolacu a prezentat în repetate rânduri măsurile pentru profesori ca fiind legate de finanțarea europeană.

Realitatea consemnată ulterior de auditorii Curții de Conturi este mult mai puțin convenabilă.

MIPE a majorat artificial creanțele din fonduri externe nerambursabile cu 675,5 milioane de lei, reprezentând 80% din plățile efectuate în cadrul PEO Didactic. Sumele au fost înregistrate drept bani de primit de la Comisia Europeană, deși, potrivit raportului de audit, nu exista acoperirea comunitară necesară.

Nu este o diferență semantică.

Nu vorbim despre o formulare nefericită într-un comunicat de presă.

Vorbim despre bani publici și despre felul în care acești bani au fost reflectați în contabilitatea unei instituții care gestionează fonduri europene.

Iar consecința nu a fost una pur teoretică: Curtea de Conturi a emis o opinie cu rezerve asupra situațiilor financiare consolidate ale MIPE la 31 decembrie 2024.

La conducerea ministerului se afla atunci Adrian Câciu, ministru PSD.

Dar responsabilitatea politică nu poate fi redusă la numele unui ministru.

Pentru că această poveste nu începe cu Ciolacu.

Ciucă a deschis drumul. Ciolacu l-a continuat

În 2023, România avusese deja o situație extrem de asemănătoare.

Guvernul condus de Nicolae Ciucă — guvern susținut de alianța PSD-PNL — a acordat prime de carieră personalului din educație, iar banii au fost plătiți din bugetul național, cu perspectiva recuperării lor din fonduri europene.

Numai că aprobarea europeană necesară nu exista la momentul plăților.

Raportul Curții de Conturi pentru 2023 a identificat 316,506 milioane de lei, reprezentând 80% din plățile efectuate în cadrul PEO Didactic, care au fost înregistrate ca sume de primit de la Comisia Europeană, deși nu exista o decizie de finanțare pentru aceste măsuri.

Așadar, mecanismul nu a apărut din senin în timpul Guvernului Ciolacu.

El fusese deja folosit în timpul Guvernului Ciucă.

Iar ceea ce ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă a devenit, un an mai târziu, aproape un model repetat.

PSD și PNL au guvernat împreună. Și au împărțit și responsabilitatea

Există o ironie greu de ignorat aici.

PSD și PNL s-au prezentat ani la rând drept partide responsabile, capabile să gestioneze economia, să atragă fonduri europene și să mențină stabilitatea financiară.

Au vorbit despre responsabilitate fiscală.

Au vorbit despre investiții.

Au vorbit despre bani europeni.

Au vorbit despre reforme.

Dar când ajungem la cifrele din rapoartele de audit, imaginea devine mult mai puțin triumfalistă.

În 2023, România avea un guvern condus de Nicolae Ciucă, lider PNL.

În 2024, premier era Marcel Ciolacu, lider PSD.

În ministerul responsabil de fondurile europene s-au succedat, între timp, miniștri proveniți din cele două partide.

Iar aceeași problemă a reapărut.

Nu este vorba despre o dispută ideologică între stânga și dreapta.

Este vorba despre continuitatea unui mod de administrare.

Profesorii au primit banii. Problema este cine plătește nota

Trebuie spus foarte clar: problema nu este că profesorii au primit sprijin financiar.

Problema este felul în care guvernele au construit și justificat mecanismul financiar.

Pentru angajații din educație, promisiunea era simplă: primiți banii acum, iar o parte din costuri va fi acoperită din fonduri europene.

Pentru contribuabilul român, însă, povestea este mai complicată.

Dacă Bruxelles-ul nu aprobă finanțarea, banii nu dispar.

Factura rămâne la București.

Iar dacă o cheltuială finanțată inițial din bugetul național nu poate fi recuperată din fonduri europene, atunci diferența trebuie suportată, într-un final, din resursele statului.

Adică din banii contribuabililor.

Când promisiunea politică devine problemă contabilă

Curtea de Conturi a identificat și cauzele care au permis repetarea problemei.

Auditorii au indicat, între altele, nefundamentarea corespunzătoare a necesarului financiar, deficiențe ale controalelor interne și neimplementarea unor recomandări formulate anterior.

Aici este poate cea mai gravă parte a întregii povești.

Pentru că o greșeală se poate întâmpla.

O eroare administrativă poate apărea.

Dar atunci când o problemă identificată într-un exercițiu financiar este urmată de o situație similară în exercițiul următor, apare o întrebare legitimă: cine a învățat ceva din prima greșeală?

În cazul de față, raportul Curții de Conturi oferă un răspuns deloc confortabil.

Problemele de control au permis propagarea erorilor.

PSD-PNL au avut puterea. Acum au și explicațiile de dat

Este ușor pentru un partid aflat în opoziție să descopere problemele fostei guvernări.

Mult mai greu este să explici ce ai făcut atunci când tu însuți ai fost la putere.

În cazul de față, PSD și PNL nu pot arăta cu degetul unul spre celălalt ca și cum ar fi fost spectatori.

Au guvernat împreună în perioada relevantă.

Guvernul Ciucă a funcționat în cadrul alianței PSD-PNL.

Guvernul Ciolacu a continuat guvernarea în aceeași logică politică.

Iar în spatele fotografiilor de la Palatul Victoria, al discursurilor despre stabilitate și al promisiunilor privind fondurile europene rămâne o cifră rece: 675.585.739 de lei.

Bani pe care contabilitatea MIPE i-a tratat drept creanțe asupra Comisiei Europene, deși, potrivit Curții de Conturi, nu exista baza necesară pentru a considera acești bani ca fiind cert de recuperat de la Bruxelles.

România nu are nevoie de guverne care mută nota de plată în contabilitate

Cazul primelor profesorilor este mai mult decât o dispută tehnică despre contabilitate.

Este o lecție despre felul în care politica poate transforma promisiunile electorale în probleme financiare pe care societatea le descoperă abia după ce guvernarea s-a schimbat.

Ciucă a guvernat.

Ciolacu a guvernat.

PNL și PSD au guvernat împreună.

Iar raportul Curții de Conturi arată că aceeași problemă a apărut în doi ani consecutivi.

De aceea, întrebarea nu mai este doar de ce au fost plătiți profesorii din bani publici.

Întrebarea serioasă este de ce au fost prezentate drept bani europeni sume pentru care finanțarea europeană nu era aprobată și de ce un mecanism problematic a fost repetat după ce prima situație fusese deja identificată.

Curtea de Conturi a cerut MIPE să corecteze situațiile și să introducă mecanisme de control adecvate, cu termen până la 31 decembrie 2026.

Până atunci, rămâne o concluzie politică greu de cosmetizat: guvernele Ciucă și Ciolacu au lăsat în urmă nu doar promisiuni, ci și o notă de plată pe care România trebuie să vadă dacă o poate trimite la Bruxelles sau dacă va rămâne, în cele din urmă, în sarcina propriului buget.