Ironia numirii lui Marius Budăi în fruntea Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților este greu de ignorat: politicianul PSD care a promis profesorilor, în plină grevă generală, salarii nete de 4.600 de lei pentru debutanți, începând cu 1 ianuarie 2024, ajunge acum să ocupe o funcție-cheie în structura parlamentară care se ocupă tocmai de problemele educației. Promisiunea a fost făcută în iunie 2023, într-un moment în care Guvernul avea nevoie disperată să pună capăt protestelor. Profesorii au revenit la catedră, însă veniturile anunțate de ministrul Muncii nu s-au materializat.

Marius Budăi primește o nouă poziție importantă în Parlament, după ce grupul parlamentar PSD l-a propus pentru funcția de președinte al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților. Decizia vine într-un context care readuce în atenție unul dintre cele mai controversate episoade ale relației dintre Guvern și angajații din sistemul educațional: greva profesorilor din 2023 și promisiunile salariale făcute pentru a debloca situația.

Pentru mii de cadre didactice, numele lui Budăi nu este asociat cu vreo reformă majoră a educației, ci cu o promisiune concretă, transmisă public de la tribuna Guvernului: un salariu net de 4.600 de lei pentru profesorii debutanți, de la începutul anului 2024.

O promisiune care a cântărit greu într-un moment decisiv pentru grevă, dar care s-a dovedit imposibil de regăsit în fluturașii de salariu ai profesorilor la data anunțată.

4.600 de lei promiși pentru a liniști profesorii. Aproximativ 3.550 de lei au primit în realitate

Pe 12 iunie 2023, când greva generală din educație ajunsese într-un punct critic, Marius Budăi, ministrul Muncii la acel moment, anunța public că salariul net al unui profesor debutant va ajunge la 4.600 de lei începând cu 1 ianuarie 2024.

Declarația nu a fost una vagă, despre intenții sau obiective pe termen lung. A fost prezentată ca o perspectivă salarială concretă, cu o sumă precisă și un termen de aplicare la fel de precis.

Profesorii aveau motive să privească atent această promisiune. După săptămâni de proteste, revendicările lor vizau tocmai recunoașterea importanței muncii didactice prin salarii decente și o nouă grilă de salarizare.

Anunțul lui Budăi a venit într-un moment politic extrem de sensibil. În aceeași zi, Guvernul adopta Ordonanța de urgență nr. 57/2023, iar după anunțurile oficiale și negocierile cu sindicatele, greva a fost suspendată. Profesorii s-au întors în școli.

Coincidența temporală dintre promisiunea salarială, adoptarea ordonanței și încheierea protestului ridică o întrebare legitimă: cât de mult a contat angajamentul de 4.600 de lei în convingerea profesorilor de a renunța la grevă?

Cert este că promisiunea nu a fost respectată la termenul anunțat.

În ianuarie 2024, salariul brut de bază al unui profesor debutant era de 6.080 de lei, ceea ce însemna aproximativ 3.550 de lei net. Diferența față de suma promisă de Budăi era de aproximativ 1.050 de lei în fiecare lună.

Nu vorbim despre o diferență minoră, despre o ajustare tehnică sau despre o neînțelegere privind câteva zeci de lei. Vorbim despre peste o mie de lei lunar, bani pe care profesorii fuseseră anunțați că îi vor primi.

Din iunie 2024, salariul brut a ajuns la 6.448 de lei, echivalentul a aproximativ 3.700 de lei net. Nici atunci nivelul de 4.600 de lei nu fusese atins.

Pentru un cadru didactic aflat la început de carieră, diferența înseamnă bani importanți pentru chirie, facturi, transport și cheltuielile de zi cu zi.

Legea promisă până la 15 iulie 2023 nu a mai apărut. Budăi a demisionat cu o zi înainte de termen

Promisiunea celor 4.600 de lei nu a fost singurul angajament făcut de fostul ministru al Muncii în timpul grevei.

În cadrul unei vizite la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București, Budăi le-ar fi transmis profesorilor că grilele de salarizare vor fi pregătite până la 15 iulie 2023.

Nici acest termen nu a fost respectat.

Pe 12 iulie, ministrul oferea explicații privind solicitarea referitoare la grilele din Educație, iar pe 13 iulie 2023 și-a prezentat demisia din funcția de ministru al Muncii.

Prin urmare, omul care anunțase termene clare și venituri concrete a părăsit ministerul înainte ca termenul de finalizare a grilelor să fie atins.

Este greu de ignorat contrastul dintre fermitatea declarațiilor din timpul grevei și rezultatul concret al angajamentelor asumate.

Profesorilor li s-au cerut încredere, răbdare și revenirea la ore. În schimb, promisiunea salarială care a făcut înconjurul țării nu s-a regăsit în veniturile lor de la 1 ianuarie 2024.

Când promisiunea a devenit problema altcuiva

În ianuarie 2024, ministrul Educației de la acel moment, Ligia Deca, a fost întrebată despre salariul de 4.600 de lei anunțat pentru debutanți.

Răspunsul său a fost că promisiunea aparținuse ministrului Muncii de la acea vreme, nu ei.

Declarația a scos la iveală o situație greu de acceptat pentru profesori: un angajament făcut public la nivel guvernamental, în timpul unei crize majore, ajunsese să fie pasat de la un ministru la altul.

Cei care suportau consecințele nu erau însă politicienii implicați în negocieri, ci profesorii care reveniseră în sălile de clasă bazându-se pe perspectiva unor venituri mai bune.

În politică, promisiunile pot fi uitate, reformulate sau transferate către succesorii din funcții. În viața unui profesor debutant, însă, o mie de lei lipsă în fiecare lună reprezintă o diferență reală.

Acum, Budăi primește tocmai conducerea Comisiei pentru învățământ

La mai bine de trei ani de la greva generală, Marius Budăi ajunge în fruntea Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților.

Numirea este cu atât mai controversată cu cât trecutul său recent este legat de unul dintre cele mai tensionate conflicte dintre profesori și Guvern.

Comisia are un rol important în examinarea proiectelor legislative care vizează sistemul educațional. Aici sunt analizate inițiative privind organizarea învățământului, statutul personalului didactic și alte măsuri care pot influența direct activitatea școlilor.

Cu alte cuvinte, Budăi ajunge într-o poziție din care poate participa la conturarea viitoarelor decizii legislative pentru educație, deși episodul promisiunilor salariale din 2023 rămâne o problemă majoră de credibilitate.

PSD pare să nu considere că acest trecut reprezintă un impediment pentru încredințarea unei asemenea responsabilități.

Pentru profesori, însă, întrebarea este inevitabilă: cu ce autoritate morală poate coordona dezbaterile privind problemele sistemului de învățământ un politician al cărui nume este legat de o promisiune salarială atât de importantă, rămasă neonorată?

Profesorii nu au uitat. O mie de lei lipsă în fiecare lună nu reprezintă o simplă eroare de calcul

Greva din 2023 a fost unul dintre cele mai importante proteste ale angajaților din educație din ultimele decenii. Profesorii au ieșit în stradă, au întrerupt cursurile și au cerut ca munca lor să fie remunerată corespunzător.

Nu au cerut favoruri politice. Au cerut salarii decente, respect și predictibilitate.

În schimb, au primit promisiuni spectaculoase, făcute în fața camerelor de filmat, în momentul în care Guvernul avea cea mai mare nevoie ca școlile să se redeschidă.

Iar când a venit momentul verificării acelor promisiuni, realitatea a fost cu totul alta.

Din punct de vedere politic, Budăi poate invoca faptul că nu a mai fost ministru atunci când au fost aplicate majorările ulterioare. Dar acest argument nu schimbă un lucru esențial: el este cel care a anunțat public suma de 4.600 de lei și termenul de 1 ianuarie 2024.

Responsabilitatea politică pentru o declarație publică nu dispare pur și simplu odată cu schimbarea funcției.

Dacă nu a existat o bază bugetară solidă pentru această promisiune, de ce a fost prezentată atât de categoric? Dacă suma era realistă, de ce profesorii nu au primit-o? Și dacă Guvernul nu putea garanta respectarea angajamentului, de ce acesta a fost folosit într-un moment în care suspendarea grevei era prioritatea politică evidentă?

Acestea sunt întrebări la care profesorii merită răspunsuri, nu explicații administrative și pase de responsabilitate.

O funcție importantă, dar o problemă de credibilitate care nu poate fi ștearsă

Numirea lui Marius Budăi la conducerea Comisiei pentru învățământ poate fi perfect regulamentară din punct de vedere parlamentar. Dar legalitatea unei numiri nu înseamnă automat și credibilitate în fața celor pe care îi privește activitatea comisiei.

Profesorii au dreptul să își amintească cine le-a promis 4.600 de lei, când le-a promis și ce au primit efectiv.

În iunie 2023, Budăi a fost unul dintre oamenii care au prezentat soluția salarială menită să deblocheze conflictul din educație. În ianuarie 2024, debutanții au descoperit că realitatea din fluturașul de salariu era cu aproximativ 1.050 de lei sub promisiunea făcută.

Astăzi, același politician primește o funcție de conducere în structura parlamentară care se ocupă de învățământ.

Profesorii nu au nevoie de încă un politician care să le promită salarii mai bune în fața camerelor de filmat. Au nevoie de oameni care își respectă angajamentele. Iar înainte de a primi responsabilitatea de a coordona politicile legislative din educație, Marius Budăi ar trebui să explice public de ce cei 4.600 de lei promiși în 2023 nu au ajuns niciodată la profesorii debutanți la data anunțată.

Sursa foto: Edupedu