În timp ce sute de mii de români își caută un loc de muncă, Guvernul vorbește despre deficit de personal și facilitează recrutarea din străinătate. Pentru AUR, această abordare ridică o întrebare fundamentală: de ce nu sunt puse pe primul loc calificarea, angajarea și valorificarea forței de muncă din România?

Comisia de Muncă „Dimitrie Gusti” a AUR denunță lipsa unei strategii suficient de ambițioase pentru integrarea românilor pe piața muncii și critică tendința autorităților de a prezenta recrutarea din afara țării drept răspuns la deficitul de personal, fără ca rezultatele programelor destinate lucrătorilor autohtoni să fie demonstrate convingător.

Ceea ce ar trebui să fie o prioritate națională — oferirea unor șanse reale de angajare cetățenilor României — riscă să rămână în plan secund, în timp ce Guvernul își promovează planurile administrative și anunță noi măsuri. Pentru AUR, nu este suficient ca autoritățile să vorbească despre reforme. Ele trebuie să demonstreze că aceste reforme produc rezultate concrete pentru români.

Sute de mii de șomeri, dar Guvernul invocă deficitul de personal

Datele prezentate de AUR indică 523.400 de șomeri în august 2026, cu 28.600 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, șomajul în rândul tinerilor se situează în jurul valorii de 30%.

Aceste cifre nu pot fi tratate ca simple statistici într-un raport guvernamental. În spatele lor se află oameni care nu reușesc să își găsească un loc de muncă, familii care se confruntă cu nesiguranța financiară și tineri care riscă să își înceapă viața profesională fără perspective clare.

AUR consideră inacceptabil ca autoritățile să discute despre lipsa de personal fără să prezinte, în același timp, un plan riguros pentru pregătirea, recalificarea și angajarea celor care sunt deja disponibili pe piața muncii din România.

România nu duce lipsă doar de locuri de muncă potrivite, ci și de politici publice capabile să conecteze oamenii la aceste oportunități. Dacă angajatorii nu găsesc personal, Guvernul trebuie să explice ce face pentru a reduce diferența dintre competențele cerute și cele existente, nu să se limiteze la simplificarea recrutării din exterior.

90.000 de lucrători străini, dar ce se întâmplă cu românii?

Pentru 2026 a fost aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși, în timp ce proiectul privind ocupațiile deficitare cuprinde 236 de profesii. În paralel, programul COMPETENT urmărește participarea a 20.000 de persoane până în iunie 2028.

AUR consideră că aceste cifre impun explicații publice și o analiză serioasă a priorităților stabilite de Guvern. Nu este suficient să fie anunțate contingente, liste de ocupații și proceduri administrative. Trebuie demonstrat că statul face tot ce este posibil pentru ca românii aflați în căutarea unui loc de muncă să poată ocupa posturile disponibile.

De ce nu sunt prezentate public rezultatele concrete ale programelor de calificare? Câți participanți și-au găsit efectiv un loc de muncă? În ce domenii există o lipsă reală de candidați? Câte posturi ar putea fi ocupate prin formare profesională și reconversie? Și, mai ales, ce măsuri ia Guvernul pentru a elimina obstacolele care îi împiedică pe români să intre sau să reintre pe piața muncii?

Acestea sunt întrebările la care autoritățile trebuie să răspundă. Până atunci, orice discurs despre eficiență și reformă rămâne incomplet.

236 de ocupații deficitare. Unde sunt dovezile?

Prin intermediul senatorului Niculina Stelea, Comisia de Muncă „Dimitrie Gusti” solicită publicarea unor date detaliate pentru fiecare dintre cele 236 de ocupații incluse în proiectul privind deficitul de personal.

AUR cere transparență privind numărul șomerilor înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, numărul posturilor vacante și rezultatele programelor de pregătire profesională. Fără aceste informații, publicul nu poate evalua dacă deficitul invocat de autorități reflectă o lipsă efectivă de candidați sau dacă există și probleme legate de calificare, distribuția geografică a locurilor de muncă ori condițiile oferite de angajatori.

Guvernul nu poate cere încredere oarbă. Trebuie să prezinte date, să își asume obiective și să răspundă pentru rezultate.

AUR solicită ca extinderea recrutării din afara țării să fie precedată de o evaluare transparentă a resurselor umane disponibile în România și de măsuri concrete pentru pregătirea celor care pot ocupa posturile deficitare. Fondurile europene destinate formării profesionale trebuie valorificate eficient, iar programele publice trebuie judecate după numărul persoanelor care ajung efectiv să muncească, nu doar după numărul celor înscriși.

Fără transparență, promisiunile rămân doar pe hârtie

AUR cere și raportarea periodică a numărului de lucrători străini admiși efectiv în raport cu contingentul aprobat pentru 2026. Publicarea trimestrială a acestor date ar permite compararea obiectivelor anunțate cu rezultatele reale și ar împiedica transformarea politicilor de ocupare într-o succesiune de promisiuni fără o evaluare publică serioasă.

În plus, estimarea unei rate a șomajului de aproximativ 6,3% pentru 2026, menționată în programul de guvernare, trebuie însoțită de măsuri clare, termene și indicatori verificabili. Nu este suficient ca Guvernul să stabilească o țintă pe hârtie. Cetățenii au dreptul să știe cum intenționează autoritățile să o atingă și ce rezultate au obținut pe parcurs.

Piața muncii nu poate fi administrată exclusiv prin proceduri birocratice și declarații optimiste. Este nevoie de o politică națională care să pună în centrul său accesul românilor la locuri de muncă, dezvoltarea competențelor și reducerea obstacolelor care îi țin departe de angajare.

AUR cere o schimbare de priorități

Comisia de Muncă „Dimitrie Gusti” a AUR susține că România are nevoie de o abordare radical mai serioasă în domeniul ocupării forței de muncă. Recrutarea internațională nu trebuie să devină un substitut pentru pregătirea profesională, iar deficitul de personal nu trebuie invocat fără o analiză transparentă a posibilităților existente pe piața internă.

AUR solicită publicarea datelor privind ocupațiile deficitare, evaluarea eficienței programelor de calificare și reconversie, raportarea periodică a recrutărilor din străinătate și asumarea unor obiective concrete pentru angajarea românilor fără loc de muncă.

Prioritatea unei politici naționale a muncii trebuie să fie valorificarea oamenilor pe care România îi are deja, nu simpla administrare a deficitului de personal.

Guvernul trebuie să răspundă clar: ce face pentru românii care își caută un loc de muncă, ce rezultate a obținut și când vor putea cetățenii să vadă efectele măsurilor anunțate?

Românii nu au nevoie de încă un exercițiu de imagine. Au nevoie de locuri de muncă, de șanse reale de calificare și de o politică publică evaluată prin rezultate. Iar Guvernul trebuie să fie tras la răspundere pentru ceea ce face — și pentru ceea ce nu face.