În timp ce românii își plătesc taxele și impozitele, la Administrația Națională de Meteorologie au fost identificate achiziții care ridică întrebări grave despre felul în care sunt administrați banii publici. Lenjerie intimă, parfumuri, cosmetice, haine și obiecte decorative se numără printre produsele pentru care instituția a făcut plăți în 2025 și 2026. Ministerul Mediului anunță că raportul de control va ajunge la procurori.

Parfumuri, articole vestimentare, produse cosmetice și accesorii de lux. Nu este lista de cumpărături a unui magazin exclusivist, ci o parte dintre achizițiile atribuite Administrației Naționale de Meteorologie și prezentate public de ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Constatările Corpului de Control ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care au fost cheltuiți banii instituției. În loc să fie explicate prin nevoi clare și verificabile, unele dintre cumpărăturile prezentate par greu de pus în legătură cu activitatea unei instituții responsabile de monitorizarea fenomenelor atmosferice și elaborarea prognozelor meteo.

Controlul a vizat inclusiv tranzacțiile efectuate cu cinci carduri ale instituției. Ceea ce a rezultat din verificări a determinat Ministerul Mediului să anunțe transmiterea raportului către organele de anchetă.

Aproape 120.000 de lei pentru parfumuri. Peste 85.000 de lei pentru haine și lenjerie intimă

Cifrele prezentate pentru anul 2025 sunt greu de ignorat.

Potrivit datelor făcute publice, 119.750 de lei au fost cheltuiți pentru parfumuri, în timp ce alte 85.290 de lei au fost alocate articolelor vestimentare și accesoriilor. În această categorie sunt menționate inclusiv lenjerie intimă, pijamale, pantaloni și alte produse de îmbrăcăminte.

Lista continuă cu 11.666 de lei pentru produse cosmetice și 38.687 de lei pentru odorizante de interior.

Au mai fost raportate cheltuieli de 30.052 de lei pentru obiecte decorative și accesorii destinate camerelor, băilor sau bucătăriilor, 11.545 de lei pentru trei ceasuri inteligente și accesoriile aferente, 9.350 de lei pentru două aranjamente florale și 6.381 de lei pentru două ghivece ornamentale.

Nu vorbim despre simple obiecte disparate, ci despre un șir de cheltuieli care reclamă explicații clare: cine a solicitat produsele, în ce scop au fost cumpărate, cine le-a folosit și în baza căror documente au fost aprobate plățile?

Sunt întrebări firești atunci când este vorba despre bani publici. Iar răspunsurile nu pot fi înlocuite cu tăcere sau cu explicații generale despre funcționarea instituției.

În 2026, alte achiziții costisitoare

Potrivit raportului prezentat de ministra Mediului, nici anul 2026 nu a fost lipsit de cumpărături controversate.

Pentru articole vestimentare și accesorii de lux ar fi fost plătiți 103.143 de lei. Alte articole de îmbrăcăminte au costat 8.742 de lei, în timp ce achizițiile de parfumuri au însumat 12.619 lei.

La acestea se adaugă 14.216 lei pentru produse cosmetice și 4.311 lei pentru odorizante de cameră.

Sumele menționate sunt exemplele prezentate public din raportul de control și nu trebuie confundate automat cu totalul tuturor cheltuielilor verificate.

Totuși, repetarea unor astfel de categorii de achiziții în doi ani consecutivi face cu atât mai importantă clarificarea modului în care au fost fundamentate, aprobate și decontate aceste plăți.

Într-o instituție publică, fiecare leu cheltuit trebuie să aibă o justificare documentată. Nu este suficient ca o achiziție să apară în evidențele contabile. Trebuie să existe și o explicație convingătoare privind necesitatea, legalitatea și destinația ei.

Ministerul Mediului trimite cazul la procurori

Diana Buzoianu a anunțat că raportul Corpului de Control va fi transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru verificările care intră în competența procurorilor.

Ministra a criticat situația identificată și a cerut asumarea responsabilității la nivelul conducerii instituției. Ea a afirmat că aspectele prezentate public reprezintă doar o parte dintre constatările controlului.

De asemenea, a anunțat că va analiza, împreună cu echipa juridică a ministerului, ce măsuri legale pot fi luate dacă nu vor exista demisii.

Miza nu este una minoră. Atunci când apar suspiciuni privind utilizarea banilor publici, instituțiile trebuie să ofere explicații verificabile, iar autoritățile competente trebuie să stabilească dacă regulile au fost respectate și dacă există persoane care trebuie să răspundă pentru eventualele încălcări.

Șefa ANM susține că a sesizat poliția încă din august

Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, a declarat că a luat act de raportul prezentat de ministra Mediului.

Potrivit acesteia, la 12 august 2026, ANM a transmis deja o sesizare către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, prin structura specializată în investigarea criminalității economice.

Șefa instituției a precizat că a fost realizat și un audit intern, iar rezultatele acestuia au stat la baza demersului adresat poliției.

Elena Mateescu a explicat că existența unei anchete în desfășurare limitează informațiile care pot fi făcute publice în acest moment. Conducerea ANM susține că așteaptă rezultatele verificărilor.

Această poziție ridică însă o întrebare esențială: ce măsuri concrete au fost luate pentru a clarifica achizițiile și pentru a stabili dacă fiecare plată a avut o justificare reală?

Faptul că a fost depusă o sesizare reprezintă un pas procedural, dar nu înlocuiește concluziile unei anchete și nici obligația de a clarifica modul în care au fost utilizați banii instituției.

Cine răspunde pentru banii publici?

Dincolo de parfumuri, haine, cosmetice și obiecte decorative, problema centrală este responsabilitatea administrării fondurilor publice.

Cine a inițiat cumpărăturile? Cine le-a aprobat? Unde au ajuns produsele? Au fost destinate unor activități instituționale reale sau au servit altor scopuri? Și, mai ales, au fost respectate toate regulile legale?

Aceste întrebări trebuie lămurite pe baza documentelor, a facturilor, a aprobărilor și a rezultatelor anchetei.

Până la stabilirea oficială a faptelor, nu se poate vorbi despre vinovăția penală a unor persoane. Dar nici gravitatea întrebărilor ridicate de raport nu poate fi minimalizată.

Banii publici nu sunt fonduri fără stăpân. Orice cheltuială trebuie justificată, orice achiziție trebuie să respecte legea, iar orice suspiciune serioasă trebuie verificată până la capăt.

Românii au dreptul să știe cum sunt administrați banii din care sunt finanțate instituțiile statului. Iar în cazul ANM, răspunsurile trebuie să vină din documente și din rezultatele verificărilor, nu doar din declarații publice.