România se află printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale. În august, prețurile au urcat cu 2,6% față de luna precedentă, în timp ce la nivelul Uniunii Europene avansul a fost de 1,9%.

Datele publicate de Eurostat arată că scumpirea prețurilor industriale s-a accelerat în august, atât în UE, cât și în zona euro. Evoluția a fost influențată în principal de creșterea puternică a prețurilor la energie.

România, în topul creșterilor lunare

Creșterea de 2,6% înregistrată în România plasează țara noastră peste media europeană. Un avans mai mare a fost consemnat în Bulgaria și Estonia, unde prețurile producției industriale au crescut cu 3,3%.

Italia a raportat o majorare de 3,1%, Danemarca de 3%, iar Spania de 2,9%.

În august, toate statele membre ale UE au înregistrat creșteri ale prețurilor producției industriale comparativ cu luna iulie.

Principalul factor care a împins în sus prețurile a fost energia. La nivelul Uniunii Europene, aceasta s-a scumpit cu 5,5% într-o singură lună.

Scumpiri de peste 12% într-un an în România

Situația este și mai vizibilă dacă este analizată evoluția din ultimele 12 luni.

În august, prețurile producției industriale din România au fost cu 12,5% mai mari decât în aceeași lună din 2025, potrivit datelor Eurostat.

La nivelul Uniunii Europene, creșterea anuală a fost de 8%, iar în zona euro de 8,2%.

Cele mai mari creșteri au fost raportate în Irlanda, unde prețurile industriale au urcat cu 17,1%, Bulgaria, cu 16,8%, și Lituania, cu 14,6%.

La polul opus s-a aflat Luxemburg, singura țară din UE care a consemnat o scădere anuală a prețurilor producției industriale, de 7,9%.

Energia, principala sursă a scumpirilor

Datele europene indică energia drept principalul motor al creșterii prețurilor industriale. În august, prețurile energiei au fost cu 20,7% mai mari decât în urmă cu un an.

Au crescut și prețurile bunurilor intermediare, cu 6,5%, precum și cele ale bunurilor de capital, cu 2,4%. În cazul bunurilor de folosință îndelungată, creșterea a fost de 3,2%.

Singura categorie care a consemnat o scădere anuală a fost cea a bunurilor de folosință imediată, unde prețurile au coborât cu 0,7%.

Ce arată datele pentru industria românească

Și statisticile Institutului Național de Statistică indică o creștere importantă a prețurilor industriale din România.

Potrivit INS, prețurile producției industriale au crescut în august cu 2,1% față de iulie, luând în calcul atât piața internă, cât și piața externă. Comparativ cu august 2025, majorarea a fost de 11,8%.

Pe piața internă, creșterea lunară a fost de 2,66%, în timp ce față de aceeași perioadă a anului trecut prețurile au fost mai mari cu 12,52%.

Pe piața externă, prețurile au urcat cu 0,72% într-o singură lună și cu 10,04% față de august 2025.

Energia apasă cel mai puternic asupra prețurilor

În România, una dintre cele mai importante creșteri anuale a fost înregistrată în industria energetică. Prețurile au fost cu 20,34% mai mari decât în august 2025.

Creșteri importante au fost raportate și în industria bunurilor intermediare, unde prețurile au avansat cu 10,92%.

În industria bunurilor de capital, majorarea a fost de 5,98%, iar în industria bunurilor de uz curent de 5,29%. Pentru bunurile de folosință îndelungată, creșterea a fost de 3,41%.

La nivelul principalelor sectoare economice, cea mai mare creștere anuală a fost consemnată în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, unde prețurile au urcat cu 14,95%.

Au urmat distribuția apei și activitățile de salubritate și gestionare a deșeurilor, cu 14,73%, industria extractivă, cu 12,67%, și industria prelucrătoare, cu 10,52%.

Creșterea prețurilor la producător reprezintă un semnal important pentru economie, deoarece presiunile asupra costurilor companiilor se pot transmite, în anumite condiții, și către prețurile finale plătite de consumatori.

Datele pentru luna august arată astfel că România se confruntă cu o presiune semnificativă asupra costurilor industriale, într-un moment în care prețurile din sectorul energetic continuă să aibă un rol major în evoluția generală.