Planul de reformare a administrației publice inclus în programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan este contestat de AUR. Formațiunea susține că documentul vorbește despre reorganizări, comasări și reduceri de personal, însă nu oferă suficiente ținte concrete privind numărul structurilor care ar urma să dispară și valoarea economiilor care ar trebui obținute.

Analiza a fost realizată de Comisia de specialitate pentru Administrație Publică din cadrul AUR, care consideră că o reformă administrativă nu poate fi evaluată doar prin numărul de instituții reorganizate, ci prin rezultatele efective asupra cheltuielilor statului și asupra birocrației.

Disputa începe de la dimensiunea aparatului politic

Una dintre diferențele evidențiate de AUR se referă la reducerea numărului de parlamentari. Programul analizat prevede o diminuare de aproximativ 13%, în timp ce formațiunea propune un Parlament format din cel mult 300 de membri.

Pentru Executiv, AUR susține o structură cu 10 ministere și maximum 50 de secretari de stat.

În viziunea partidului, obiectivele unei reforme administrative ar trebui să fie formulate astfel încât rezultatele să poată fi măsurate. AUR atrage atenția că o simplă comasare a instituțiilor nu înseamnă automat și reducerea cheltuielilor.

„Dacă personalul și cheltuielile sunt doar mutate într-o altă organigramă, reorganizarea riscă să rămână una formală”, este argumentul prezentat de reprezentanții partidului.

AUR propune, în schimb, reducerea cu 50% a numărului de agenții și instituții guvernamentale, obiectiv pe care îl consideră verificabil.

Digitalizarea, între simplificare și posibile suprapuneri

Un alt punct criticat este arhitectura instituțională din zona digitalizării.

AUR atrage atenția asupra propunerii de creare a unui nou centru de decizie, în condițiile în care Autoritatea pentru Digitalizarea României are deja atribuții de coordonare în domeniu. Potrivit formațiunii, înainte de înființarea unor noi structuri ar trebui clarificate competențele existente, pentru a evita suprapunerile administrative.

În aceeași analiză este pus sub semnul întrebării și transferul către autoritățile locale al unor active considerate „subutilizate”. AUR reclamă lipsa unor detalii referitoare la criteriile după care aceste active ar urma să fie evaluate, procedura de transfer și obligațiile care ar reveni autorităților locale.

Ce se întâmplă cu „dividendul reformei”

AUR ridică întrebări și în legătură cu mecanismul denumit în program „dividendul reformei”.

Potrivit partidului, acesta este condiționat de atingerea țintei de deficit, de realizarea unor economii și de obținerea unor venituri suplimentare printr-o colectare mai eficientă.

În paralel, programul prevede reducerea taxării muncii începând cu 1 iulie 2027. AUR susține însă că documentul nu precizează concret care ar urma să fie beneficiul fiscal pentru contribuabili.

Reducerea personalului nu ar trebui făcută „la linie”

Un alt punct important al analizei îl reprezintă diminuarea numărului de angajați din administrație.

AUR avertizează că aplicarea unei reduceri procentuale uniforme poate produce efecte diferite de la o instituție la alta. Potrivit formațiunii, există structuri care se confruntă deja cu deficit de personal, iar o reducere aplicată mecanic nu ar ține cont de necesarul real de angajați.

Aceeași problemă este invocată și în cazul centrelor de servicii partajate. În interpretarea AUR, dacă reorganizarea presupune doar mutarea angajaților și a procedurilor între instituții, fără eliminarea efectivă a posturilor și activităților redundante, birocrația nu este redusă, ci doar relocată.

Consorțiile de localități și problema Bucureștiului

Reforma propusă ridică, potrivit AUR, întrebări și la nivelul administrației locale.

Formațiunea consideră că mecanismul de finanțare a consorțiilor formate din unități administrativ-teritoriale ar putea crea dificultăți pentru localitățile cu o capacitate administrativă mai redusă.

O situație distinctă este cea a Capitalei. AUR critică transferarea unor atribuții către Primăria Generală și solicită clarificări privind patrimoniul, personalul și sursele de finanțare care ar însoți eventualele competențe transferate.

AUR cere cifre, nu doar reorganizări

În esență, critica formațiunii se concentrează asupra modului în care ar trebui măsurată reforma administrației publice.

AUR susține că succesul unei asemenea reforme ar trebui urmărit prin indicatori concreți: numărul structurilor și posturilor redundante eliminate, economiile efectiv realizate la buget și reducerea birocrației pentru cetățeni.

Formațiunea consideră că programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan include numeroase măsuri de reorganizare, însă, în forma analizată de AUR, nu stabilește suficient de clar care va fi dimensiunea finală a aparatului administrativ și ce valoare ar trebui să aibă economiile rezultate.

Prin urmare, disputa nu este doar despre câte instituții vor fi reorganizate, ci despre ceea ce rămâne după reorganizare: câți oameni, câte structuri și ce costuri va avea administrația publică.