Sistemul de educație din România primește un nou semnal de alarmă după publicarea rezultatelor PISA 2025. Datele arată că o proporție importantă dintre adolescenții de 15 ani nu reușește să atingă nivelul minim de competență la matematică, citire și științe, iar diferențele dintre elevii proveniți din medii sociale favorizate și cei dezavantajați rămân considerabile.

Una dintre cele mai preocupante concluzii este legată de matematică. 52% dintre elevii români testați nu au ajuns la nivelul 2 de competență, prag considerat de OCDE drept nivelul minim de referință. În țările membre ale organizației, proporția elevilor care ating cel puțin acest nivel este de aproximativ 65%.

Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre adolescenții români întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice noțiuni matematice în contexte practice. Testarea nu urmărește simpla memorare a unor formule, ci verifică dacă elevii pot utiliza cunoștințele dobândite pentru a rezolva probleme întâlnite în situații reale.

Rezultate slabe și la citire și științe

Problemele nu se limitează la matematică.

În domeniul citirii, 48% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență. Media calculată pentru țările OCDE este de 31%, ceea ce înseamnă că România se află la o distanță importantă față de acest reper.

Situația este dificilă și la științe, unde 46% dintre elevii evaluați nu ajung la nivelul 2. În acest caz, media OCDE este de aproximativ 26%.

La nivelul minim de competență, un elev ar trebui să poată înțelege informații esențiale, să interpreteze date și să folosească informațiile disponibile pentru a ajunge la o concluzie într-o situație relativ simplă.

Rezultatele indică, astfel, o problemă care depășește performanța la o anumită materie: capacitatea unei părți importante dintre elevi de a folosi cunoștințele în contexte practice rămâne insuficient dezvoltată.

România pierde teren față de rezultatele anterioare

Comparația cu edițiile precedente ale evaluării PISA arată că proporția elevilor aflați sub nivelul minim a crescut.

În 2022, 48,6% dintre elevii români erau sub nivelul 2 la matematică. La citire, procentul era de 41,7%, iar la științe de 44%.

Față de 2015, creșterea ponderii elevilor aflați sub nivelul minim este de aproximativ 12 puncte procentuale la matematică, nouă puncte la citire și șapte puncte la științe.

În același timp, România are puțini elevi care ajung la nivelurile superioare ale evaluării. La matematică, aproximativ 4% dintre participanți se încadrează la nivelurile 5 și 6, în timp ce media OCDE este de 8%.

La științe, proporția este de numai 2%, față de 7% în țările OCDE, iar la citire doar 1% dintre elevii români ajung la nivelul 5 sau mai sus, comparativ cu 6% la nivelul organizației.

Mediul în care crește copilul contează enorm

Un alt aspect evidențiat de datele PISA este diferența majoră dintre elevii care provin din familii cu un statut socio-economic favorabil și cei care se confruntă cu dezavantaje.

La științe, diferența dintre sfertul cel mai avantajat și sfertul cel mai dezavantajat al elevilor români ajunge la 122 de puncte. Pentru țările OCDE, diferența medie este de 85 de puncte.

Datele arată, de asemenea, că statutul economic, social și cultural explică aproximativ 22% din variația rezultatelor la științe în România. La nivelul OCDE, indicatorul este de 12%.

Mai mult, decalajul dintre cele două categorii de elevi s-a accentuat în ultimul deceniu. În timp ce rezultatele elevilor dezavantajați au coborât, performanțele celor aflați în situații socio-economice mai bune au rămas relativ stabile.

Școala intră într-o nouă eră: inteligența artificială și instrumentele digitale

PISA 2025 aduce în atenție și relația dintre elevi și tehnologie. Evaluarea a inclus pentru prima dată o componentă dedicată „Învățării în lumea digitală”, care urmărește modul în care tinerii folosesc instrumentele digitale pentru a învăța și pentru a rezolva probleme.

În România, 57% dintre elevi se află sub nivelul de referință stabilit pentru această componentă.

Inteligența artificială este deja prezentă în activitățile școlare ale adolescenților. Aproximativ 40% dintre elevii români de 15 ani spun că folosesc cel puțin săptămânal chatboți AI pentru a învăța.

O parte dintre aceștia utilizează astfel de instrumente pentru documentare, rezumarea unor texte sau redactarea temelor. Totuși, datele internaționale indică o asociere între anumite forme de utilizare a inteligenței artificiale și rezultate mai slabe la științe. OCDE subliniază însă că această asociere nu demonstrează că folosirea AI este cauza directă a rezultatelor mai slabe.

Telefoanele mobile, o problemă tot mai vizibilă în școli

Tehnologia poate reprezenta un instrument educațional, dar poate deveni și o sursă de distragere.

Aproape trei din zece elevi români spun că, în majoritatea sau în toate orele de științe, colegii lor sunt distrași de dispozitivele digitale.

În cazul elevilor care semnalează această problemă, rezultatele la științe sunt, în medie, cu 18 puncte mai mici decât ale celor care nu raportează o astfel de distragere, după luarea în calcul a statutului socio-economic.

În paralel, tot mai multe școli au introdus restricții privind utilizarea telefoanelor. Potrivit datelor raportate de conducerea unităților de învățământ, 49% dintre elevii români se află în școli în care folosirea telefoanelor mobile este interzisă în incinta unității. În 2022, procentul era de 22%.

Absenteismul rămâne o problemă

Rezultatele PISA oferă informații și despre participarea elevilor la cursuri.

În perioada de două săptămâni anterioară testării, 33% dintre adolescenții români au declarat că au lipsit cel puțin o zi întreagă de la școală. Media OCDE a fost de 22%.

De asemenea, 39% au spus că au lipsit de la cel puțin o oră de curs, față de 24% la nivelul OCDE. În ceea ce privește întârzierile, 65% dintre elevii români au declarat că au ajuns cel puțin o dată târziu la școală, comparativ cu 50% în media organizației.

Există însă și o evoluție pozitivă față de 2022: atunci, 46% dintre elevii români spuneau că au lipsit cel puțin o zi, iar 60% raportau absența de la cel puțin o oră.

Ce măsoară, de fapt, testarea PISA?

PISA nu este un examen tradițional prin care OCDE verifică dacă elevii au memorat programa școlară.

Evaluarea urmărește mai ales capacitatea adolescenților de 15 ani de a aplica ceea ce au învățat în situații concrete, inclusiv atunci când trebuie să interpreteze informații, să analizeze date sau să găsească soluții pentru probleme noi.

Ediția din 2025 a avut științele drept domeniu principal și a analizat, în principal, competențele la matematică, citire și științe, la care s-a adăugat componenta privind învățarea în mediul digital.

La nivel mondial, evaluarea a reunit peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii.

În România, evaluarea a fost completată de 7.725 de elevi din 322 de școli, potrivit datelor finale prezentate de OCDE. Eșantionul reprezintă aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani din țară.

Un semnal care nu mai poate fi ignorat

Rezultatele PISA 2025 conturează o imagine complexă a educației din România. Nu este vorba doar despre performanțe scăzute la matematică, ci despre dificultăți care apar simultan în mai multe domenii: înțelegerea textelor, aplicarea cunoștințelor științifice, rezolvarea problemelor și utilizarea eficientă a instrumentelor digitale.

În plus, diferențele sociale influențează puternic rezultatele, iar România are în continuare un procent redus de elevi care ating nivelurile superioare ale evaluării.

Datele sugerează că provocarea pentru sistemul de educație nu este doar să reducă numărul elevilor care rămân în urmă, ci și să creeze condiții prin care mai mulți copii să poată ajunge la performanță.

România a participat pentru prima dată și la evaluarea competențelor de limba engleză în cadrul acestei ediții PISA. Rezultatele pentru această componentă sunt așteptate în 2027.