În Vrancea, târgurile de animale rămân închise fără ca autoritățile să poată spune când se vor redeschide. În timp ce crescătorii și comercianții sunt privați de un canal important de valorificare a animalelor, instituțiile județene se limitează la a constata că restricțiile trebuie menținute.

Situația a fost discutată pe 4 septembrie, când Prefectura Vrancea i-a convocat pe primarii localităților în care funcționează târguri de animale. La întâlnire au participat reprezentanții DSVSA Vrancea și ai Inspectoratului de Poliție Județean, însă nici după această reuniune nu a apărut un răspuns concret pentru cei afectați: când vor putea fi redeschise târgurile?

Răspunsul este, deocamdată, simplu: nu se știe.

Restricții fără termen și fără o soluție pentru cei afectați

Târgurile din Dumbrăveni, Păunești, Vidra și Bârsești rămân suspendate, la fel ca în restul țării. Sunt vizate comercializarea porcilor, oilor, caprelor și bovinelor.

Prefectul Liviu Macovei a transmis că activitatea rămâne suspendată la nivel național și că nu există, în acest moment, un termen pentru reluare.

Pentru autorități, aceasta pare să fie suficient: târgurile sunt închise, iar problema este amânată până la o dată necunoscută.

Pentru oamenii care cresc animale, însă, lucrurile sunt mult mai complicate.

Un crescător nu poate trăi din „vom vedea”. Animalele trebuie hrănite, întreținute și îngrijite în fiecare zi, indiferent dacă există sau nu posibilitatea de a le vinde. Iar când principalul punct de comercializare este închis pe termen nedeterminat, costurile continuă să curgă.

Focarele din județele vecine justifică prudența. Dar cine explică și cine răspunde?

Autoritățile invocă focarele de variolă ovină și caprină confirmate în Brăila, Buzău și Galați, precum și riscul reprezentat de alte boli contagioase, printre care pesta porcină, pesta micilor rumegătoare și boala limbii albastre.

Prevenția este necesară, iar combaterea bolilor la animale nu poate fi tratată cu superficialitate.

Dar tocmai aici apare întrebarea pe care administrația județeană ar trebui să o lămurească mult mai clar: ce face concret pentru cei care suportă efectele acestor restricții?

Închiderea unui târg este o măsură administrativă relativ simplă. Mult mai dificil este să explici crescătorilor cum își recuperează pierderile, unde își pot valorifica animalele în condiții legale și ce perspectivă au dacă situația se prelungește.

Deocamdată, din comunicarea prezentată public, perspectiva este una singură: așteptare.

Prefectura convoacă ședințe, dar oamenii tot nu primesc răspunsuri

Întâlnirea de la Prefectură cu primarii și reprezentanții instituțiilor responsabile ridică o întrebare legitimă: dacă autoritățile se întâlnesc pentru a analiza situația, de ce nu există și un plan public, clar, pentru perioada următoare?

Crescătorii au nevoie de informații concrete, nu doar de confirmarea faptului că restricțiile rămân în vigoare.

Care este evoluția epidemiologică? Ce criterii trebuie îndeplinite pentru redeschiderea târgurilor? Cât de des este reevaluată situația? Ce alternative legale au producătorii locali? Există măsuri pentru limitarea pierderilor economice?

Sunt întrebări la care administrația județeană ar trebui să răspundă transparent.

Altfel, senzația pentru oamenii din acest sector este că autoritățile au închis porțile și apoi au lăsat crescătorii să se descurce singuri.

Siguranța sanitar-veterinară nu trebuie să însemne abandon administrativ

Nimeni nu contestă necesitatea prevenirii răspândirii bolilor. Problema este ce se întâmplă după impunerea restricțiilor.

O administrație eficientă nu se rezumă la a transmite că „se mențin măsurile”. Trebuie să explice, să informeze și să caute soluții pentru cei care suportă consecințele deciziilor administrative.

În cazul Vrancei, deocamdată, autoritățile nu oferă un termen pentru redeschiderea târgurilor și nici o perspectivă clară pentru crescătorii afectați.

Iar pentru oamenii care muncesc zilnic cu animalele, incertitudinea nu este o strategie. Este o pierdere care se adâncește de la o zi la alta.