Comportamentul recent al PSD nu mai poate fi explicat prin nuanțe politice sau prin așa-zisa „responsabilitate guvernamentală”. Suntem în fața unei strategii de dublu discurs, cinice și perfect calculate, care sfidează inteligența publicului și compromite ideea însăși de guvernare onestă.
În ședințele coaliției, PSD votează fără rezerve pachet după pachet de măsuri controversate, multe dintre ele asociate direct cu agenda premierului Ilie Bolojan: austeritate, tăieri, înghețări, reforme făcute pe genunchi, fără consultare publică și fără studii de impact. Nicio obiecție, nicio opoziție reală, nicio urmă de curaj politic. Ridică mâna, semnează, merge mai departe.

În schimb, imediat ce ies din sala de ședințe și dau piept cu presa, liderii PSD se dezic teatral de exact aceleași măsuri pe care le-au aprobat. Devin, subit, apărătorii pensionarilor, ai bugetarilor, ai „românului de rând”. Se declară „îngrijorați”, „rezervați”, „forțați de context”. O reprezentație jalnică, prost regizată, dar repetată obsesiv, cu speranța că electoratul are memoria scurtă.
Această schizofrenie politică trădează un adevăr incomod: PSD vrea să fie simultan la guvernare și în opoziție. Să beneficieze de putere, funcții și resurse, dar să evite costurile politice ale deciziilor dure. Este o tentativă grosolană de a păcăli pe toată lumea: partenerii de coaliție, alegătorii, propriul electorat.
Mai grav este disprețul profund față de români. PSD mizează pe ideea că oamenii nu observă contradicțiile, că nu fac legătura între ce se votează și ce se declară, că pot fi liniștiți cu vorbe goale și indignări de fațadă. Este o insultă la adresa bunului-simț public și o dovadă clară de iresponsabilitate politică.
Un partid matur ori își asumă guvernarea – cu bune și cu rele – ori iese din executiv și trece onest în opoziție. PSD nu face nici una, nici alta. Preferă jocul murdar, duplicitatea și mimarea opoziției din interiorul puterii.
Aceasta nu este strategie. Este ipocrizie pură. Și, dincolo de calcule electorale, este o formă de dispreț față de cetățeni, care plătesc nota de plată a acestei farse politice.