I. Senatul dezbate luni moţiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Educaţiei, Daniel David

„România se află în faţa unei crize fără precedent în domeniul educaţiei, iar sub conducerea ministrului Daniel David, sistemul naţional de învăţământ a fost supus unor măsuri de austeritate brutale, aplicate prin minciună, manipulare şi dispreţ faţă de nevoile reale ale elevilor, părinţilor şi profesorilor. (…) Educaţia a ajuns copilul ilegitim al Guvernului, rodul unei alianţe politice dăunătoare, care împinge România spre un viitor sumbru. (…) Legea 141/2025, adoptată prin asumarea răspunderii, fără dezbatere parlamentară, reprezintă cel mai brutal atac asupra educaţiei din ultimii ani. Pachetul de măsuri promovat de domnul David are consecinţe catastrofale asupra calităţii educaţiei şi asupra stabilităţii profesiei didactice”, se arată în textul moţiunii.

România se află astăzi în fața unei crize fără precedent în domeniul educației. Sub conducerea ministrului Daniel David, sistemul național de învățământ a fost supus unor măsuri de austeritate brutale, aplicate prin minciună, manipulare și dispreț față de nevoile reale ale elevilor, părinților și profesorilor.

Legea nr. 141/2025, adoptată prin asumarea răspunderii, fără dezbatere parlamentară, reprezintă cel mai brutal atac asupra educației din ultimii ani. Pachetul de măsuri promovat de domnul David are consecințe catastrofale asupra calității educației și asupra stabilității profesiei didactice.

Majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore/săptămână, fără o creștere salarială corespunzătoare, reduce drastic timpul disponibil pentru pregătirea orelor, corectarea testelor, relația cu părinții și formarea profesională. Această măsură forțează profesori titulari să preia ore în mai multe școli, unii ajungând să presteze chiar și în șapte unități diferite, făcând naveta pe distanțe lungi din banii proprii. Cine le decontează aceste cheltuieli?

Coaliția de la guvernare invocă ,,Europa’’. În alte state din UE, norma didactică este mai mică decât cea din România. Exemple: Bulgaria (19 ore), Cehia (17 ore), Italia (18 ore), Polonia (14 ore), Finlanda (17 ore). Sindicatele estimează dispariția a peste 15.000 de posturi prin neprelungirea contractelor profesorilor suplinitori și a titularilor cu normă redusă, ceea ce reprezintă o „concediere mascată” a zeci de mii de specialiști dedicați, cu grade didactice și ani de vechime. Aceasta este cea mai mare lovitură dată profesiei didactice din ultimele decenii. Aceasta nu este reformă, este o agonie pentru o întreagă breaslă.

Comasarea haotică a școlilor, fără criterii clare și fără consultarea comunităților afectate, are efecte devastatoare. Liceele vor fi comasate de la circa 300 de elevi, la minimum 500. Într-o clasă de gimnaziu, numărul elevilor va crește chiar și la 32, iar o clasă de liceu va putea funcționa și cu 34 de elevi, împrejurare care va arunca în șomaj circa 15.000 de profesori. În plus, această măsură va duce la închiderea a nouă sute de școli, cele mai multe din mediul rural. În felul acesta, se va declanșa o destructurare instituțională fără precedent, din cauza căreia peste 160.000 de copii din mediul rural vor fi afectați.

La fel de grav este impactul asupra elevilor, în special asupra celor din mediul rural. Aceștia sunt obligați să parcurgă distanțe mari și periculoase (uneori prin zone populate cu urși) pentru a ajunge la școală, ceea ce crește riscul abandonului școlar.

Măsurile de austeritate au condus la reducerea fondului de burse cu peste 52%, lăsând peste 44.000 de studenți fără acest sprijin vital.

Copiii României merită o educație de calitate, profesori respectați și școli care să-i pregătească pentru viitor. Ministrul și guvernul din care face parte au dovedit că nu înțeleg educația. Au tratat profesorii cu dispreț, elevii cu indiferență, iar școlile cu brutalitate birocratică.

• Prin această moțiune dorim să tragem un semnal de alarmă național: Educația este în pericol! Dacă nu o apărăm acum, vom pierde o generație întreagă!

II. Guvernul anunță eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. PSD se opune. Grindeanu: „Voi cere urgent clarificări”

Guvernul anunță intenția de a elimina plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază. O măsură care, deși imperfectă și antieconomică în esență, a fost singura intervenție care a promovat ideea unei protecții minime a consumatorului român într-un context inflaționist sever. Dacă ar fi fost folosită ca tampon de timp pentru reforme reale, ar fi avut sens. Dar nu a fost.

Noi suntem într-o criză economică, care se vede foarte clar prin căderea consumului, printr-o inflație aberantă, care crește permanent. Și până la urmă concluzia este că guvernul vrea să crească inflația, trăiește prin inflație, pentru că inflația aduce bani la buget, fără niciun efort reformator, dar distruge calitatea vieții și nivelul de trai al populației.

Plafonarea adaosului n-a fost o măsură bine gândită. Știți foarte bine că a avut efecte negative: au crescut prețurile în altă parte, la alte produse; au dispărut anumite sortimente; altele s-au redus cantitativ. În momentul de față, însă, fiind într-o scădere atât de bruscă a consumului, într-o situație de sărăcire vizibilă a populației – nu numai a celei defavorizate, ci și a clasei mijlocii – dacă s-ar elimina această plafonare a adaosului, inflația ar crește și mai mult. Este evident. Deci, prețurile vor crește și mai mult. Aceasta vrea Guvernul. Vrea să crească prețurile și mai mult.

Toată explicația cu piața liberă, cu concurența e bună într-o economie normală. Noi nu suntem într-o economie normală. Suntem o economie în care măsurile sunt luate pe spatele populației și al mediului de afaceri. inflația ar crește și mai mult. Deci, prețurile vor crește și mai mult.

 Situația devine și mai absurdă când analizăm poziția PSD. Pe de o parte, liderii social-democrați critică vehement eliminarea plafonării. Sorin Grindeanu avertizează (exagerând, dar nu prea mult) că „ridicarea plafonării ar crește inflația cu 2–3 puncte procentuale și ar afecta puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici”. Marius Budăi o numește „o catastrofă” și promite o inițiativă legislativă pentru reintroducerea măsurii.

PSD critică public o măsură pe care o adoptă în privat. Un exercițiu de duplicitate politică, care nu mai păcălește pe nimeni.

III. România a transmis oficial PNRR-ul renegociat către Comisia Europeană. Anunțul făcut de ministrul Dragoș Pâslaru

 În 2021 ni s-a promis o șansă istorică: 29 de miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență. AUR a avertizat atunci că, în spatele secretomaniei și a documentelor ascunse opiniei publice, PNRR poate deveni nu o soluție, ci o capcană. Din păcate, realitatea ne arată că am avut dreptate.

În numele acestor miliarde, guvernele de până acum au acceptat ținte absurde: au închis mine, au închis termocentrale, au pus pe butuci economia românească. Totul pentru a îndeplini condițiile impuse în PNRR, negociate de PNL și USR, girate de PSD și UDMR.

Astăzi, după trei ani de sacrificii, bilanțul este rușinos. După renegocierea cu Comisia Europeană, autoritățile române au decis să renunțe la 7 miliarde de euro din suma totală pusă la dispoziție, bani care ar fi putut fi accesați sub formă de împrumuturi. Astfel, țara noastră mai are la dispoziție aproximativ 21 de miliarde de euro, dintre care 14 miliarde sunt granturi nerambursabile, iar restul reprezintă împrumuturi cu o dobândă avantajoasă de 3%.

România mai are la dispoziție un an pentru a finaliza reformele din PNRR, altfel vom pierde peste 10 miliarde de euro.

PNRR-ul a ajuns să fie o lecție dureroasă despre cum să transformi o oportunitate istorică într-un eșec de proporții. Înainte de alegerile din 2024, guvernanții au fluturat contracte și promisiuni, dar românii văd acum că au fost mințiți: proiectele promise au rămas doar pe hârtie, iar investițiile sunt la stadiul de povești electorale.

Mai mult, Guvernul recunoaște că proiectele cu un grad de execuție sub 30% vor fi eliminate din PNRR. Adică, după ce au păcălit oamenii cu anunțuri și campanii electorale, acum recunosc că banii nu există, că proiectele nu se fac și că șansa României a fost irosită.

IV. Sindicaliştii din administraţia publică protestează luni în Capitală și amenință cu greva generală din cauza măsurilor lui Bolojan

Criza bugetară putea fi rezolvată fără a lovi în veniturile populației. Soluțiile erau evidente: reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri, acolo unde se creează valoare și se aduc bani reali la buget, extinderea programului de investiții și atragerea fondurilor externe – fie europene, fie din alte surse. Nimic din toate acestea nu s-a făcut în România. În timp ce alte state, precum Germania, Polonia sau Italia, au ales politici de sprijin și dezvoltare, guvernul Bolojan a mers exact în direcția opusă, transformând o criză bugetară într-o criză economică de proporții.

Astăzi, consecințele sunt evidente: consumul se prăbușește, inflația scapă de sub control și lovește constant în nivelul de trai. În realitate, guvernul pare să mizeze deliberat pe inflație – o inflație care îi aduce mai mulți bani la buget fără niciun efort de reformă, dar care distruge calitatea vieții pentru milioane de români.

În privința administrației publice, vedem că guvernul vrea să facă o reformă fără a avea datele necesare, fără a avea criterii clar stabilite. Practic, se poate ajunge în situația în care profesioniștii din administrație să fie dați la o parte, iar sinecurile și pilele să continue să prospere în funcții publice. Nu aceasta este calea de urmat.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor continuă să fie singura formațiune politică de opoziție care va sancționa cu hotărăre derapajele acestei puteri antiromânești și va acționa pentru apărarea drepturilor legitime ale românilor oprimați.

Senator AUR

Corneliu NEGRU