Toma Caragiu și legătura sa cu Focșaniul: o poveste fascinantă dincolo de scenă

Inegalabilul, extraordinarul și uriașul actor al României, Toma Caragiu, nu mai are nevoie de nicio prezentare. Deși au trecut aproape 50 de ani de la moartea sa tragică și s-au împlinit 100 de ani de la nașterea acestui titan al scenei românești, internetul continuă să mențină vie amintirea sa în rândul generațiilor de români.

Momentele comice precum Petrecerea continuă, Fabula, Așa e în tenis, Soția, O brad frumos, Omul cu șopârla, Sanie cu zurgălăi, Iadul, Monologul final, alături de filmele de referință (Actorul și sălbaticii, Operațiunea Monstrul, seria Brigada Diverse, Haiducii, Răpirea fecioarelor, Răzbunarea haiducilor, Premiera, Singurătatea florilor, Marele singuratic) și numeroasele piese de teatru, continuă să atragă admiratori recunoscători pentru bijuteriile de interpretare lăsate de marele maestru.

Viața sa este bine cunoscută: Toma Caragiu (1925–1977), actor român de origine aromână, născut în Grecia, a debutat în teatru în 1949 și în film în 1955. A activat la Teatrul Național, Teatrul de Stat din Ploiești (unde a fost director timp de 12 ani) și Teatrul Bulandra. A murit sub dărâmăturile blocului său în urma cutremurului din 1977.

Pe plan personal, a fost căsătorit de două ori: prima dată cu Maria Bondar, o relație tensionată, din care a rezultat o fiică adoptată, Doina sau Maria Caragiu, o persoană discretă, proprietară de pensiune în Sărata-Monteoru, județul Buzău. A doua soție a fost Elena Bichman, o femeie misterioasă, care i-a marcat profund destinul.

Elena Bichman, cunoscută din Brigada Diverse, episodul Hoața de tablouri, era o prezență frumușică, răsfățată și vicleană, cel puțin în rolul interpretat. Despre ea se spunea că nu era nici înaltă, nici scundă, nici frumoasă, nici urâtă, nici grasă, nici slabă – o femeie enigmatică. Maestrul Caragiu a fost cucerit iremediabil și a uitat de tot, inclusiv de prima soție și de fiica adoptată.

Poveștile online despre începuturile lor romantice, la mare și la munte, sunt numeroase, asemănătoare cu scenariile din filmele BD. Deși pasiunea lor a fost intensă, ea s-a estompat în preajma morții actorului, în 1977.

Originea Elenei Bichman este la fel de fascinantă. Conform Wikipedia, tatăl ei, Herman Bichman, avea proprietăți în Focșaniul vechi și în județul istoric Putna. Cercetările din Arhivele Naționale Vrancea confirmă că, în anul școlar 1922–1923, la Liceul de băieți „Unirea” din Focșani, figura elevul Bichman Herman, născut în decembrie 1910 (de fapt, 1909), fiul lui Moise și Sima Bichman din Scurta-Putna (azi comuna Orbeni, județul Bacău).

Moise Bichman, bunicul Elenei, era exploatator de păduri – o meserie bănoasă, care a permis familiei să trăiască îmbelșugat și să investească în educația celor trei fii: Avram, Lazăr și Herman. Toți au fost trimiși la Liceul „Unirea”, însă rezultatele lor au fost variate. Herman a fost promovat cu o corigență la matematică, pe care a depășit-o în septembrie 1923. Nemulțumit de evaluarea fiului, Moise l-a retras în 1925 și l-a trimis, probabil, la o unitate de învățământ din București.

Lazăr Bichman a fost repetent la română și fizică, iar Avram a continuat studiile la același liceu. Herman s-a căsătorit în noiembrie 1936, la București, cu Elisa Ungureanu, cunoscută ulterior ca Eliza Bichman, autoare de manuale de istorie antică și medievală. Din această căsătorie s-a născut Elena, viitoarea soție a lui Toma Caragiu, în 1937.

Cei doi s-au căsătorit în 1963 sau 1964 (datele sunt incerte) și s-au despărțit definitiv în ziua de 4 martie 1977. În acea zi, Elena se afla la Sinaia sau Predeal, iar Toma Caragiu a fost surprins de seismul devastator în locuința lor din București.

După tragedie, Elena Caragiu a părăsit România și a ajuns în America. Deși se spune că a plecat cu doar câțiva dolari în buzunar, se pare că tatăl ei, Herman Bichman, decedat și el în America, a fost înmormântat la Mount Hope Cemetery, lângă Chicago. Nu se știe exact când a emigrat, dar e posibil ca el să fi sprijinit plecarea fiicei sale, iar povestea cu cei cinci dolari să fie doar o legendă.